Impactul muncitorilor străini
Pe șantiere, în restaurante sau în depozite, întâlnim tot mai mulți muncitori veniți din Asia. Fiecare trimite acasă, lunar, mii de lei. Conform datelor oficiale, în prima jumătate a anului 2025, sumele livrate din România în Nepal s-au dublat, atingând valori semnificative. "Muncitorii nepalezi trimit aproximativ 3.000 de RON pe lună", a declarat un lucrător nepalez, evidențiind astfel contribuția acestora la economia țării de origine.
Nepalezii reprezintă cea mai numeroasă comunitate de muncitori extracomunitari, angajați în construcții, hoteluri, restaurante și logistică, domenii în care firmele din România se confruntă cu lipsa forței de muncă autohtone. "Din studiile noastre am observat că aceștia trimit undeva la 85% din salariu în țara de origine, reușind să se întrețină cu ajutorul alocației de hrană și a chiriei plătite de angajatori", a explicat Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.
Guvernul român intenționează să acorde anul viitor cu 10.000 mai puține permise de muncă pentru străini, o măsură contestată de companii care solicită, dimpotrivă, creșterea numărului acestora. Dumitru Costin, președintele Blocului Național BNS, a subliniat că majoritatea lucrătorilor din sectorul public nu se vor putea adapta la cerințele pieței private, care necesită forță de muncă necalificată.
Pe lângă muncitorii nepalezi, expații din țări dezvoltate contribuie semnificativ la economiile lor de origine. În primele șase luni ale anului, britanicii au trimis 234 de milioane de euro, urmați de germani și italieni. Conform raportului Observator News, străinii care muncesc în România au transferat aproape un miliard de euro în primul semestru din 2025, o creștere semnificativă față de anul precedent.
"Avem câteva mii de companii cu capital mixt, româno-german. Dacă ne uităm la Brașov, Timișoara, București, vedem tot mai mulți cetățeni germani care activează în România și își trimit banii în conturile lor din Germania", a afirmat profesorul de economie Tănase Stamule. Această dinamică economică sugerează o interdependență între România și țările de origine ale muncitorilor străini.
În contrast, românii plecați la muncă în străinătate au trimis peste 2 miliarde de euro în primele șase luni ale anului 2025, o scădere cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această tendință subliniază o diferență semnificativă în fluxurile financiare, evidențiind contribuția crescândă a muncitorilor străini în comparație cu emigranții români.
Potrivit celor mai recente date oficiale, în România lucrează legal peste 18.700 de muncitori nepalezi, cei mai mulți fiind angajați în sectoare precum construcțiile și HoReCa, unde cererea pentru forță de muncă necalificată este ridicată. Nepalul se află pe primul loc în topul țărilor care furnizează muncitori străini în România în 2025, cu un număr semnificativ mai mare comparativ cu alte țări precum Sri Lanka sau India.
În concluzie, influxul de muncitori nepalezi în România nu doar că ajută la umplerea golurilor de pe piața muncii, dar contribuie și la economiile țărilor lor de origine prin remitențe considerabile. Cu toate acestea, măsurile guvernamentale care vizează restricționarea imigrației ar putea afecta aceste fluxuri financiare, punând în pericol stabilitatea economică a comunităților care depind de aceste sume.
Urmează să vedem cum va evolua această situație în urma deciziilor guvernamentale și dacă cererea pentru muncitori străini va continua să crească, având în vedere nevoile pieței românești și tendințele internaționale de muncă.