Fapta penală nu există
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat pe 10 septembrie 2025 dosarul „Dragnea, vizită la Trump” pe motiv că fapta penală nu există. „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală au dispus la data de 10 septembrie 2025 clasarea cauzei, în baza art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală”, se arată într-un răspuns al DNA la solicitarea G4Media.ro. Potrivit articolului 16 litera a din Codul de procedură penală: „Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există”.
Dosarul avea legătură cu vizita făcută de Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu în ianuarie 2017, la Washington, cu ocazia inaugurării primului mandat al președintelui SUA, Donald Trump. La vremea respectivă, alături de Liviu Dragnea au fost trimiși în judecată și Cristian Burci, Dan Belcea și Gheorghe Dimitrescu, fost consul general al României la Bonn. Potrivit procurorului DNA Jean Uncheșelu (acum, la Parchetul European), Liviu Dragnea ar fi intervenit pe lângă premierul Sorin Grindeanu și reprezentanți ai MAPN și MAI astfel încât compania Circinius Defence LLC să obțină contracte cu Armata României pentru „sistemul C4I cu capabilități de integrare ISTAR” și pentru un Centru de Analiză a Informațiilor din Surse Deschise (Open-Source intelligence – OSINT) pentru MAPN și MAI.
Compania Circinius Defence LLC era controlată, prin fondul de investiții Broidy Capital Management, de Elliott Broidy, unul dintre fundraiserii și vicepreședinții Comitetului de inaugurare al primului mandat al președintelui SUA, Donald Trump. În 2009, Broidy a recunoscut la New York că a dat mită 1.000.000 de dolari unor oficiali ai statului și manageri ai fondurilor private de pensii, potrivit presei americane. Foloasele necuvenite primite de Dragnea ar fi constat în vizita la ceremonia de inaugurare a lui Donald Trump și servicii de lobby.
În a doua parte a dosarului, Liviu Dragnea era acuzat că și-ar fi folosit autoritatea asupra ministrului de externe pentru a-l ajuta pe Gheorghe Dimitrescu să ajungă consulul general al României la Bonn. În schimb, Gheorghe Dimitrescu ar fi plătit din partea PSD 100.000 de dolari unei firme de lobby pentru a-i aranja lui Liviu Dragnea întâlniri la vârful administrației americane. În aprilie 2024, Completul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a restituit definitiv la DNA dosarul “Dragnea, vizită la Trump”.
Decizia de clasare a dosarului a stârnit controverse, având în vedere că DNA a susținut timp de patru ani că Liviu Dragnea ar fi comis infracțiuni grave. În 2021, Dragnea a fost trimis în judecată pentru trafic de influență și folosirea influenței de lider politic, în contextul participării sale la ceremonia de inaugurare a președintelui Trump. Acuzațiile includ primirea de foloase necuvenite, în valoare de 250.000 de dolari, pentru accesul la evenimentele din cadrul ceremoniei de învestire.
Acuzațiile au fost formulate pe baza unor dovezi adunate de către DNA, care susținea că Dragnea ar fi primit foloase de la oameni de afaceri în schimbul influenței sale politice. Procurorii au detaliat modul în care Dragnea a promis să ajute un om de afaceri român în obținerea de contracte cu statul român și cum a intervenit pentru numirea lui Gheorghe Dimitrescu în funcția de consul general.
Un aspect controversat al acestui dosar a fost implicarea lui Elliott Broidy, care a recunoscut anterior că a oferit mită. Această legătură a ridicat suspiciuni cu privire la legalitatea acțiunilor lui Dragnea și a colaboratorilor săi. În acest context, decizia de clasare a dosarului este percepută de unii analiști ca o diminuare a impactului corupției politice în România, mai ales într-un moment în care țara se confruntă cu provocări economice și sociale.
În concluzie, clasarea dosarului „Dragnea, vizită la Trump” de către DNA ridică întrebări cu privire la eficiența sistemului de justiție în combaterea corupției. Această decizie poate influența percepția publicului asupra instituțiilor statului și poate avea implicații asupra viitoarelor cazuri de corupție.
De asemenea, este esențial ca autoritățile să reexamineze modul în care abordează cazurile de corupție politică pentru a restabili încrederea cetățenilor în justiție și în integritatea procesului electoral.