Fapta nu există, conform DNA
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat pe 10 septembrie 2025 dosarul cunoscut sub numele de „Dragnea, vizită la Trump” pe motiv că „fapta nu există”. Potrivit unui comunicat al DNA, clasarea a fost efectuată în baza articolului 16, alineatul 1, litera a din Codul de procedură penală, care stipulează că „acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă fapta nu există”. Această decizie vine la patru ani după ce fostul lider al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, a fost acuzat de trafic de influență și folosirea influenței de lider de partid pentru a obține foloase necuvenite.
Dosarul în cauză se leagă de vizita efectuată de Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu în ianuarie 2017, la Washington, cu ocazia inaugurării președintelui american Donald Trump. Conform acuzațiilor inițiale, Dragnea ar fi beneficiat de foloase necuvenite în valoare de 250.000 de dolari, care ar fi constat în asigurarea accesului la evenimentele de inaugurare și servicii de lobby pentru PSD. În acest context, procurorul DNA Jean Uncheșelu a subliniat că Dragnea ar fi traficat influența sa pe lângă premierul Grindeanu și alți oficiali ai Ministerului Apărării Naționale (MAPN) și Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
În dosar au fost implicați și alți indivizi, printre care omul de afaceri Cristian Burci și Gheorghe Dimitrescu, fost consul general la Bonn, aceștia fiind acuzați de cumpărare de influență. DNA a menționat că Dragnea a promis că va influența deciziile guvernamentale în favoarea anumitor interese de afaceri, în special în domeniul militar.
De-a lungul desfășurării anchetei, au existat mai multe etape procesuale. În mai 2021, cazul a fost înaintat instanței, iar în aprilie 2023, Tribunalul București a decis restituirea dosarului la DNA pentru corectarea viciilor de procedură. Însă, în aprilie 2024, Curtea de Apel București a dispus definitiv restituirea dosarului, decizie luată de judecători considerați apropiați de fosta conducere a Curții de Apel.
La finalul acestei lungi procese juridice, DNA a anunțat clasarea dosarului, ceea ce a generat reacții mixte în rândul experților. Conform unor analize, această decizie ar putea ridica întrebări cu privire la independența justiției și la modul în care sunt gestionate cazurile de corupție la nivel înalt.
Expertul în drept penal, prof. univ. dr. Ion Popescu de la Universitatea din București, a declarat: „Decizia de clasare a dosarului subliniază complexitatea cazurilor de corupție și impactul pe care influențele politice îl pot avea asupra justiției.” La rândul său, avocatul și analistul legal, Andreea Mihăilescu, a subliniat că „faptul că DNA a ajuns la concluzia că fapta nu există este o dovadă a rigorilor legale, dar și a provocărilor întâmpinate în cazurile de corupție.”
Această situație a stârnit și reacții din partea societății civile, care a cerut o transparență mai mare în gestionarea cazurilor de corupție. Organizațiile non-guvernamentale au subliniat importanța unei justiții independente și imparțiale, esențială pentru încrederea publicului în instituțiile statului. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea de a implementa măsuri mai stricte pentru a preveni influențele politice în procesele judiciare.
În concluzie, clasarea dosarului „Dragnea, vizită la Trump” de către DNA subliniază provocările cu care se confruntă sistemul judiciar românesc în lupta împotriva corupției.
Pe viitor, este esențial ca autoritățile să acționeze pentru a asigura transparența și integritatea proceselor judiciare, astfel încât să răspundă așteptărilor cetățenilor și să restabilească încrederea în justiție.