Negocieri fără consens
Ședința de miercuri seară de la Palatul Cotroceni, la care au participat președintele Nicușor Dan, liderii coaliției de guvernare și reprezentanții magistraților pe tema pensiilor speciale, s-ar fi încheiat fără un consens, potrivit surselor Digi24. Discuțiile dintre părțile aflate la negocieri, care au durat aproximativ trei ore, nu ar fi ajuns la un punct comun și s-ar încheiat fără concluzii clare.
Liderii coaliției ar fi dispuși să negocieze perioada de tranziție, care ar putea ajunge la 15-17 ani, aceasta fiind și una dintre cerințele magistraților. Potrivit declarațiilor lui Sorin Grindeanu, „s-a pierdut vremea” de la pronunțarea deciziei Curții Constituționale (CCR) privind pensiile magistraților, ceea ce a accentuat presiunea asupra negocierilor.
Blocajul s-a produs, însă, la nivelul cuantumului pensiilor, respectiv suma pe care magistrații o vor primi la momentul pensionării. Executivul și membrii coaliției au o poziție fermă în acest sens: nu vor să cedeze și propun ca pensia să fie de 70% din salariul net. Pe de cealaltă parte, reprezentanții magistraților și-ar dori ca acest cuantum să fie de 65% din salariul brut. Aceștia au prezentat exemple din alte state europene, unde pensiile magistraților sunt mult mai mari, ceea ce a fost un punct de dispută în cadrul întâlnirii.
În timpul discuțiilor, a fost abordată problema avizului pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) trebuie să îl emită conform legii. Premierul Ilie Bolojan a întrebat dacă răspunsul va fi oferit într-un termen rezonabil, însă reprezentantul CSM nu a putut oferi nicio garanție în acest sens. Astfel, ședința s-a încheiat fără vreo decizie clară, lăsând în suspans viitorul pensiilor magistraților.
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că propunerile magistraților sunt inechitabile, afirmând că pensia ar trebui să fie undeva între 70% și 75% din venitul net. „Din câte am înțeles, magistrații ceruseră ca pensia lor să fie de 65% din venitul brut, ceea ce înseamnă că ar fi, după anumite calcule, 97%-98% din ultimul venit net, ceea ce considerăm că nu este echitabil”, a spus el la RFI.
În ceea ce privește perioada de tranziție, magistrații au cerut inițial 18 ani, dar au fost refuzați. În negocierile de miercuri seară, liderii coaliției au fost de acord să modifice legea astfel încât perioada de tranziție să fie de până la 17 ani, fără a crește valoarea pensiei, conform informațiilor HotNews. Această perioadă de tranziție se referă la numărul de ani necesari pentru ca toți magistrații să iasă la pensie la 65 de ani.
Este important de menționat că reformarea sistemului de pensii al magistraților este o prioritate stabilită de Comisia Europeană, care a impus termenul limită de 28 noiembrie pentru adoptarea reformei. Dacă nu se respectă acest termen, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
După discuțiile de la Cotroceni, unii magistrați au declarat că discuția a fost constructivă, ceea ce sugerează că există încă speranțe de a ajunge la un consens. Secretara de stat Roxana Momeu a subliniat că Ministerul Justiției salută deschiderea spre dialog a tuturor participanților, însă nemulțumirile rămân. Alți magistrați au exprimat frustrare, spunând că nu vor să fie plătiți mai puțin decât polițiștii.
În concluzie, blocajul în negocierea pensiilor magistraților reflectă tensiunile dintre necesitatea reformei și realitățile economice ale țării. Cu un termen limită impus de Uniunea Europeană, coaliția de guvernare va trebui să reevalueze propunerile și să găsească o soluție acceptabilă pentru toate părțile implicate.
Următoarele zile vor fi critice pentru a evita pierderile financiare și pentru a asigura un sistem de pensii echitabil pentru magistrați.