CSM și liderii coaliției se contrazic
Discuțiile dintre liderii coaliției de guvernare și reprezentanții sistemului judiciar s-au reluat miercuri, 12 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, într-un context tensionat. Miza este uriașă: dacă legea privind pensiile magistraților nu trece testul Curții Constituționale până pe 28 noiembrie, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. La inițiativa președintelui României, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), alături de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ, au participat la o nouă rundă de negocieri cu premierul Ilie Bolojan și liderii coaliției de guvernare. Potrivit comunicatului transmis de CSM, întâlnirea a avut ca scop „discutarea de principiu a soluțiilor normative de modificare a statutului magistraților”. Deși discuțiile s-au desfășurat într-o notă constructivă, ele nu au condus la o soluție agreată de toți participanții. Reprezentanții Consiliului au arătat că au manifestat „deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate”, subliniind nevoia unei abordări echilibrate, conforme cu jurisprudența Curții Constituționale.
Potrivit CSM, magistrații reprezintă doar 8,35% din totalul beneficiarilor de pensii de serviciu. În acest context, instituția propune aplicarea aceluiași principiu ca în cazul celorlalte categorii profesionale, astfel încât pensia netă să fie mai mică decât ultimul venit net din activitate. „Abordarea autorității judecătorești a fost și rămâne rațională. Nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul”, precizează comunicatul. Această poziție vine după ce vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a explicat public că magistrații doresc o perioadă de tranziție extinsă de la 10 la 20 de ani, „astfel încât să se poată realiza o reformă reală în justiție și să se redistribuie resursele umane”. El a respins formula actuală propusă de Guvern, conform căreia pensia ar reprezenta 70% din salariul net, susținând că o variantă de 65% din salariul brut ar fi mai echitabilă. „Dacă Guvernul dorește să plătească magistraților pensii pe contributivitate, nu este nicio problemă, cu condiția să o aplice tuturor categoriilor speciale”, a explicat Sandu la Digi24.
În cadrul discuțiilor, Înalta Curte de Casație și Justiție a propus semnarea unui „Acord pentru Justiție și Stabilitate Instituțională”, prin care principalele instituții ale statului să își asume cooperarea loială și respectul față de independența sistemului judiciar. CSM a transmis că susține pe deplin acest demers, considerând că „Acordul răspunde nevoilor actuale ale justiției și nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcționare a puterii judecătorești”. Documentul ar urma să prevadă încetarea atacurilor politice asupra magistraților, comunicarea publică responsabilă, stabilitate pentru cei aflați în activitate și respectarea angajamentelor asumate prin PNRR.
În ceea ce privește condițiile cerute de UE, CSM a precizat că îndeplinirea jalonului 215 din PNRR nu depinde de modificarea regimului actual al pensiilor de serviciu. „Comisia Europeană a evaluat pozitiv modificările aduse prin Legea nr. 282/2023, considerând că acest jalon este îndeplinit”, arată instituția. Redeschiderea evaluării, menționează CSM, „nu a fost determinată de condițiile de pensionare a magistraților, ci de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției fiscale privind impozitarea progresivă a tuturor pensiilor”.
De partea coaliției, tonul rămâne rezervat. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a afirmat că „fiecare trebuie să cedeze ceva”, dar a respins o tranziție de 20 de ani. „Compromisul înseamnă ca fiecare să renunțe la ceva. Guvernul are obligația de a echilibra lucrurile distorsionate, dar nu se poate accepta ceea ce nu este acceptabil”, a declarat acesta. Premierul Ilie Bolojan ar fi însă dispus să negocieze, potrivit unor surse apropiate, o prelungire a perioadei de tranziție la 14-15 ani, fără modificarea procentului de 70% din ultimul venit net. Social-democrații, în schimb, prin vocea vicepremierului Sorin Grindeanu, consideră că solicitările CSM „depășesc limitele sustenabilității bugetare”.
În finalul comunicatului, CSM transmite un mesaj de echilibru și responsabilitate: „Consiliul înţelege pe deplin nevoia societăţii de echilibru și, în acelaşi timp, rămâne pe deplin fidel misiunii sale constituţionale în a apăra garanţiile de independenţă ale justiţiei.” Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că se așteaptă la o soluție rapidă și clară: „Există din toate părțile înțelegerea faptului că această chestiune trebuie închisă.
Magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu, ceea ce nu e în regulă.”