Ce cuprinde Strategia de Apărare
Document sri, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Nicușor Dan a prezentat astăzi, 13 noiembrie 2025, noua Strategie Națională de Apărare, axată pe conceptul de 'independență solidară'. Potrivit președintelui, acest lucru înseamnă apărarea intereselor naționale, concomitent cu menținerea angajamentelor și parteneriatelor internaționale ale țării. Documentul integral poate fi consultat AICI. Deficiențele din administrația publică și corupția sunt identificate drept vulnerabilități, a mai spus președintele, subliniind implicarea serviciilor secrete în culegerea de date pentru combaterea corupției, fără implicarea în cercetarea penală. Strategia de Apărare a fost pusă în dezbatere publică, va fi avizată pe 24 noiembrie în CSAT și va fi prezentată pe 27 noiembrie în Parlament de către președinte.
"Pe plan extern, poziția noastră geografică oferă o oportunitate de a fi un centru de conectivitate pe relația dintre Europa și Asia, depinzând de stabilitatea la Marea Neagră", a declarat Nicușor Dan. În ceea ce privește fenomenul corupției, președintele a subliniat trei aspecte esențiale: o abordare integrată între toate instituțiile implicate, implicarea serviciilor de informații în culegerea de date, fără a interveni în etapa de cercetare penală. "Corupția slăbește coeziunea socială. E greu să vrei să te identifici cu un stat corupt", a adăugat el.
Potrivit documentului care va fi trimis spre aprobat către CSAT, România se confruntă cu cel mai dificil context de securitate de după Al Doilea Război Mondial, marcat de dezechilibre internaționale, amenințări multiple și instabilitate generalizată. "Ne aflăm într-un context internațional de securitate caracterizat de o volatilitate crescândă și incertitudine, determinată de erodarea ordinii bazate pe reguli și intensificarea competiției strategice în multiple domenii", se arată în document.
Efectele schimbărilor climatice și posibila reapariție a unor pandemii influențează condițiile de viață la nivel global, alimentând conflicte locale sau transfrontaliere și presiunea migraționistă, conform aceleași surse. Continuarea invaziei militare a Federației Ruse și anexarea de noi teritorii în Ucraina sporesc riscurile și amenințările la adresa securității României. O eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar reprezenta o amenințare directă.
Atacurile cibernetice vor continua să reprezinte amenințări pe termen lung, principala amenințare la adresa securității cibernetice a României fiind reprezentată de operațiunile informatice ofensive derulate de entități asociate serviciilor secrete ruse. Acțiunile hibrid generate de actori ostili, inclusiv atacuri cibernetice și manipularea informațională, rămân amenințări persistente. Afectarea infrastructurilor critice, inclusiv a celor destinate sistemului național de apărare, constituie o amenințare emergentă.
Documentul subliniază că România se va apăra prin modernizarea armatei și dezvoltarea industriei de apărare, consolidarea capacității de reacție în situații de criză, întărirea securității cibernetice și protejarea infrastructurilor strategice. Statul va investi în tehnologii de vârf, va combate amenințările hibride și va preveni interferențele ostile.
„Apărare, ordine publică și securitate națională: consolidarea capacității de apărare, dezvoltarea capabilităților de descurajare și apărare, pregătirea economiei și populației pentru apărare sunt priorități esențiale”, se arată în document. De asemenea, se menționează că va fi întărită protecția informațiilor sensibile și lupta împotriva criminalității de orice tip. Această strategie reprezintă un pas important în asigurarea unei reacții adecvate la amenințările contemporane, dar va necesita o implementare riguroasă și resurse adecvate pentru a avea succes.
În concluzie, Strategia Națională de Apărare a Țării propusă de președintele Nicușor Dan are potențialul de a aborda problemele critice cu care se confruntă România în prezent. Cu toate acestea, eficiența acesteia va depinde de angajamentul autorităților și de implicarea activă a societății civile în monitorizarea implementării.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale, iar dezbaterile publice ar putea aduce îmbunătățiri esențiale în documentul final.