Sindicaliștii amenință cu sesizări
Blocul Național Sindical (BNS) a salutat decizia de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a confirmat valabilitatea Directivei europene privind salariul minim adecvat. Într-o declarație oficială, BNS a subliniat că, dacă premierul Ilie Bolojan va menține decizia de a îngheța salariul minim la data de 1 ianuarie 2026, va sesiza Comisia Europeană. "Salariile minime adecvate sunt esenţiale pentru echitatea socială", a afirmat BNS, subliniind că prin această hotărâre, Curtea întărește cadrul juridic european pentru salarii corecte și condiții de muncă decente.
Potrivit BNS, CJUE a anulat dispoziția care enumeră criteriile obligatorii pe care statele membre trebuie să le ia în considerare la stabilirea și actualizarea salariilor minime legale, precum și norma care împiedica scăderea acestor salarii în cazul unui mecanism de indexare automată. "Această decizie nu afectează însă obligația Guvernului României de a continua procesul de aplicare a mecanismului de ajustare a salariului minim, în acord cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)", a adăugat BNS.
România are un jalon clar stabilit în PNRR, care prevede definirea unui mecanism tripartit de determinare a salariului minim. Conform raportărilor oficiale, România a îndeplinit acest jalon prin adoptarea HG 35/2025, care corelează salariul minim cu productivitatea, costul vieții și dinamica economică. Acest jalon a fost asumat în 2021 de către un guvern de coaliție format din PNL, USR și UDMR, iar liderii sindicali consideră surprinzătoare atitudinea actuală a acestora față de înghețarea salariului minim.
Liderii sindicali subliniază necesitatea ca Guvernul României să implementeze formula stabilită prin HG 35/2025 și să consulte partenerii sociali în acest proces. Aceștia cer, de asemenea, extinderea negocierii colective la nivel de sector și unitate, pentru a asigura o creștere sustenabilă și echitabilă a salariilor. BNS a avertizat că, dacă Guvernul va continua să nu respecte jalonul PNRR 392, România riscă să piardă fonduri europene.
În acest sens, BNS a declarat: "Pentru decidenţii politici care se gândesc să nu respecte jalonul PNRR, le reamintim că legea nu se poate modifica datorită principiului ireversibilităţii reformelor PNRR, conform regulamentelor europene. Jalonul trebuie îndeplinit, altfel, ţara noastră riscă să piardă banii europeni".
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a reiterat că deciziile guvernului vizează stabilitatea economică a României. Într-o declarație recentă, el a afirmat că măsurile de ajustare a salariului minim sunt necesare pentru a evita impactul negativ asupra economiei. "Este esențial să avem o abordare echilibrată care să protejeze atât angajații, cât și economia", a spus Bolojan.
Criticii acestor măsuri susțin că înghețarea salariului minim ar putea duce la o deteriorare a standardului de trai pentru cei mai vulnerabili angajați. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică din 2025, 35% din angajații din România câștigă salariul minim, ceea ce face această decizie cu atât mai relevantă, având în vedere impactul economic al creșterii prețurilor.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află pe o poziție inferioară în ceea ce privește salariul minim. De exemplu, conform Eurostat, în 2024, salariul minim în România era de 1.450 de lei, în timp ce în Polonia, acesta a ajuns la 3.000 de lei. Aceasta evidențiază necesitatea adoptării unei strategii de creștere a salariului minim care să țină cont de realitățile economice locale.
În concluzie, decizia CJUE de a valida Directiva privind salariul minim nu face decât să accentueze presiunea asupra Guvernului României de a respecta angajamentele internaționale asumate prin PNRR. Sindicaliștii continuă să avertizeze asupra riscurilor economice și sociale asociate cu o eventuală înghețare a salariului minim, iar viitorul acestei măsuri rămâne incert în fața presiunii din partea Uniunii Europene și a organismelor internaționale.
Astfel, este de așteptat ca discuțiile pe această temă să continue în perioada următoare, iar Guvernul României va trebui să găsească un echilibru între respectarea angajamentelor internaționale și nevoile economice interne ale țării.