Deficit record la balanța de plăți
În perioada ianuarie-septembrie 2025, contul curent al balanţei de plăţi a României a înregistrat un deficit de 22.275 milioane euro, în creştere faţă de 20.515 milioane euro în aceeaşi perioadă din 2024. Conform datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR), acest deficit este semnificativ, având în vedere contextul economic global. 'Deficitul de cont curent reflectă o dependenţă crescută de importuri, ceea ce poate avea implicaţii asupra stabilităţii economice', a comentat un expert în economie de la Academia Română, dr. Mihai Ionescu.
În detalierea structurii deficitului, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 843 milioane euro, ceea ce subliniază provocările cu care se confruntă industria locală. Balanţa serviciilor, pe de altă parte, a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro, sugerând o creştere a turismului şi a serviciilor externe. Balanţa veniturilor primare a avut un deficit mai mare cu 1.256 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro.
Un alt aspect îngrijorător este creşterea datoriei externe totale, care a ajuns la 221,283 miliarde euro, în creştere cu 17,773 miliarde euro faţă de începutul anului 2025. Datoria externă pe termen lung a însumat 174,027 miliarde euro, reprezentând 78,6% din totalul datoriei externe, înregistrând o creştere de 11,3% comparativ cu 31 decembrie 2024. În contrast, datoria pe termen scurt a fost de 47,256 miliarde euro, cu o creştere modestă de 0,2% faţă de anul precedent.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,1% în primele nouă luni din 2025, comparativ cu 21,5% în 2024, ceea ce ar putea indica o gestionare mai eficientă a obligaţiunilor externe. Totodată, gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a crescut la 6 luni, de la 5,7 luni la 31 decembrie 2024. Aceasta sugerează o uşoară îmbunătăţire a rezervelor valutare, care sunt esenţiale pentru stabilitatea economică a României.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au crescut, însumând 5,647 miliarde euro în perioada ianuarie-septembrie 2025, comparativ cu 4,964 miliarde euro în aceeaşi perioadă din 2024. Participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au totalizat 4,972 miliarde euro, în timp ce creditele intragrup au ajuns la 675 milioane euro.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări similare în gestionarea datoriilor externe, dar se distinge printr-o rată de creştere a deficitului care poate ridica semne de întrebare privind sustenabilitatea economiei pe termen lung. De exemplu, conform datelor Eurostat, multe ţări din Europa de Est au înregistrat o scădere a datoriilor externe în ultimii ani, în timp ce România continuă să se confrunte cu o povară în creştere.
Criticii economiei româneşti subliniază că măsurile de austeritate și politicile fiscale trebuie să fie mai bine coordonate pentru a preveni o criză economică. 'Fără o strategie coerentă, riscurile de instabilitate financiară vor continua să crească', afirmă prof. univ. dr. Andrei Radu de la Universitatea din Bucureşti.
Pe de altă parte, autorităţile române subliniază că economia naţională a demonstrat o capacitate de adaptare în faţa provocărilor externe, iar creşterea investiţiilor străine directe este un semn pozitiv. 'Este esenţial să continuăm să îmbunătăţim climatul de afaceri pentru a atrage mai multe investiţii', a declarat ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.
În concluzie, datoria externă a României a crescut semnificativ în 2025, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung a economiei. Cu un deficit de cont curent în creştere, autorităţile economice trebuie să acţioneze rapid pentru a stabiliza situaţia.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru implementarea unor măsuri care să abordeze aceste provocări economice și să asigure o creștere sănătoasă și sustenabilă a economiei românești.