Aeroportul Băneasa, pe locul 3 în Europa pentru dinamism

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Aeroportul Băneasa a înregistrat o creștere record de 136,7% a traficului aerian în septembrie 2025, conform ACI-Europe. România se află pe locul patru în Europa pentru creșterea medie a traficului aerian de pasageri, cu o creștere de 11,1% față de anul anterior.

EN

Brief

Băneasa Airport recorded a record growth of 136.7% in air traffic in September 2025, according to ACI-Europe. Romania ranks fourth in Europe for average passenger traffic growth, with an 11.1% increase compared to the previous year.

Aeroportul Băneasa, pe locul 3 în Europa pentru dinamism
Sursa foto: adevarul.ro

Creștere record a traficului aerian

Aeroportul băneasa, reprezintă subiectul principal al acestui articol. România a fost clasată, de către Airports Council International – Europe, în topul statelor europene care au înregistrat cea mai rapidă creștere a traficului aerian în luna septembrie 2025. Conform clasamentului ACI-Europe, aeroporturile din România au avut o creștere medie a traficului aerian de pasageri de 11.1% în septembrie 2025 față de aceeași lună din 2024, ceea ce situează țara noastră pe al patrulea loc, după Slovacia, Polonia și Slovenia. "Evoluţia numărului de pasageri din România devansează semnificativ tendinţa generală înregistrată la nivel european, ceea ce evidențiază dinamismul aeroporturilor din țară și interesul românilor pentru transportul aerian. Aviația nu mai reprezintă doar un mijloc de transport, ci un catalizator de dezvoltare economică și o punte între culturi. Aeroporturile României nu trebuie să rămână doar puncte de plecare și sosire. Ele pot deveni, prin investiții în modernizare și extindere, motoare de transformare economică și socială, simboluri ale unei țări moderne, deschise și competitive", a precizat Bogdan Mîndrescu, președintele Asociației Aeroporturilor din România.

În topul ACI-Europe, Aeroportul Internațional București Băneasa ocupă al treilea loc european, la categoria sub 1 milion de pasageri pe an, unde clasamentul este: Anvers (Belgia), Hatay (Turcia) și București Băneasa, care a avut o creștere-record de 136,7% a traficului aerian. La categoria aeroporturilor mari, 10 – 25 de milioane de pasageri/an, a fost înregistrată o creștere europeană medie de 4,6% a traficului de pasageri, pe care Aeroportul Internațional Henri Coandă București a depășit-o, având cu 11,3% mai mulți pasageri în septembrie 2025 față de aceeași lună a anului 2024.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat, în primele nouă luni ale anului 2025, pe aeroporturile capitalei, un trafic aerian de 13.281.705 pasageri și 106.840 mișcări de aeronave (aterizări și decolări). Din total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 12.902.632 de pasageri și 95.944 avioane care au aterizat și decolat, iar pe Aeroportul Băneasa - 379.073 pasageri și 10.896 decolări și aterizări. Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în primele nouă luni ale acestui an a înregistrat o creştere de 9,23%, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, creându-se astfel premisele atingerii pragului de 17 milioane de pasageri în întreg anul 2025.

Această evoluție a traficului aerian în România este un indicator important al dezvoltării economice și al conectivității internaționale. Cu toate acestea, există și critici care susțin că infrastructura actuală a aeroporturilor nu poate face față unei astfel de creșteri, iar modernizarea și extinderea acestora trebuie să devină o prioritate. Autoritățile trebuie să se asigure că investițiile sunt direcționate eficient pentru a susține această tendință ascendentă. De asemenea, este esențial ca aceste aeroporturi să continue să ofere servicii de calitate, astfel încât să mențină încrederea pasagerilor și să atragă noi rute internaționale.

În concluzie, creșterea semnificativă a traficului aerian în România, în special la Aeroportul Băneasa, ilustrează potențialul de dezvoltare al sectorului aviației din țară. Este esențial ca autoritățile să investească în infrastructură și să răspundă provocărilor emergente pentru a transforma aceste aeroporturi în veritabile hub-uri de transport.

Următorii pași ar trebui să includă evaluarea necesităților de investiții și colaborarea cu parteneri internaționali pentru a asigura un viitor prosper pentru aviația românească.