Bilanțul companiei CNI 2025
Compania Națională de Investiții (CNI) este una dintre instituțiile care, deși lucrează adesea în umbră, lasă urme vizibile în comunități: școli noi, spitale reabilitate, săli de sport sau centre culturale ridicate din temelii. Sub conducerea Manuelei Irina Pătrașcoiu, compania a trecut printr-un proces amplu de transformare. „Între anii 2001 și 2025, CNI a implementat și finalizat peste 2300 de obiective de investiții pe teritoriul întregii țări, dintre care peste 180 numai anul acesta, gestionând un portofoliu extins de proiecte cu sprijinul unui colectiv profesionist de aproximativ 370 de angajați”, a declarat Manuela Irina Pătrașcoiu pentru Financial Intelligence.
CNI funcționează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării și gestionează investiții care vizează infrastructura educațională, sportivă, medicală și culturală. „Când am preluat conducerea, am avut o viziune clară: să transformăm compania într-un partener strategic al statului român, capabil să livreze proiecte complexe, la standarde europene. Am pus accent pe rigoare financiară, pe proceduri transparente și pe consolidarea unei echipe profesioniste”, a adăugat aceasta.
În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 372 milioane de lei și un profit net de 213 milioane de lei. Aceste date sunt confirmate de raportul anual publicat de CNI, care detaliază evoluția financiară și impactul economic al proiectelor sale.
Pentru Manuela Irina Pătrașcoiu, adevăratul impact al CNI se măsoară prin felul în care investițiile schimbă comunitățile. „Vorbim despre săli de sport în care copiii pot face mișcare în siguranță, despre școli moderne, spitale și centre culturale care dau viață localităților. Prin aceste investiții contribuim direct la dezvoltarea durabilă a României”, a explicat ea.
Întrebată cum reușește compania să mențină echilibrul între transparență și viteză în derularea proiectelor, Pătrașcoiu a punctat: „Avem procese bine definite pentru selecția și monitorizarea proiectelor, audit intern permanent și o comunicare constantă cu autoritățile locale. Transparența nu înseamnă doar publicarea datelor, ci și claritatea deciziilor. Când criteriile sunt obiective și procedurile respectate, lucrurile merg mai repede și mai curat”.
Privind spre viitor, președinta CNI vorbește despre o direcție clară: „Ne concentrăm pe continuarea programelor naționale pentru infrastructura sportivă și educațională, dar și pe componenta de reziliență — consolidarea clădirilor publice și adaptarea acestora la standarde energetice moderne. România are nevoie de investiții care nu doar să modernizeze, ci și să protejeze”.
De altfel, proiectele CNI au și un efect economic direct. „Proiectele CNI stimulează mediul de afaceri, mai ales în construcții și industriile conexe, generând cerere pentru firme de construcții, producători de materiale, servicii de proiectare, arhitectură, inginerie. Un leu investit de stat poate genera 1,5–2 lei în economie prin cheltuielile ulterioare ale companiilor și salariaților implicați”, a explicat Manuela Irina Pătrașcoiu.
Despre rolul femeilor în administrația publică, aceasta a subliniat că performanța nu ține de gen: „Femeile aduc o perspectivă bazată pe echilibru și responsabilitate.
Într-un domeniu tehnic, prezența lor în poziții de decizie arată că profesionalismul nu are gen”.