Decizie crucială pentru sistemul judiciar
Cjue: compensarea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat astăzi, 13 noiembrie 2025, o decizie care riscă să frângă planurile președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, privind majorarea compensațiilor financiare pentru judecătorii care preiau sarcini suplimentare. Potrivit hotărârii, „un judecător care îndeplineşte sarcini aferente unui post vacant în cadrul instanţei în care îşi desfăşoară activitatea, în plus faţă de cele aferente postului în care a fost numit, nu are dreptul la o compensație în mod necesar financiară”.
Hotărârea, transmisă prin comunicatul Curții de la Luxemburg, subliniază că principiul independenței judecătorilor nu se opune unei reglementări naționale care „prevede doar acordarea de timp liber în compensare” pentru munca suplimentară depusă. În esență, CJUE confirmă că judecătorii nu pot solicita supliment financiar pentru orele lucrate în plus, dacă legislația națională prevede deja compensarea prin timp liber.
Cauza care a dus la această decizie are la bază un litigiu din România, unde un judecător de la Tribunalul Galați, angajat din 2017, a susținut că, începând cu 2019, și-a asumat sarcini aferente unor posturi vacante. În fața deficitului de personal, magistratul a cerut să fie remunerat suplimentar din salariile și indemnizațiile posturilor neocupate, pentru perioada 2019–2021 și pentru anii următori, până la ocuparea posturilor vacante.
Tribunalul București a respins acțiunea în ianuarie 2023, motivând că orele suplimentare se compensează conform legislației românești doar prin timp liber corespunzător. Judecătorul a făcut apel la Curtea de Apel București, invocând că această formă de compensare este „doar teoretică” în raport cu volumul real de muncă. Curtea de Apel a sesizat CJUE pentru clarificarea compatibilității normelor românești cu dreptul Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a UE a precizat că independența judecătorilor și protecția lor împotriva corupției sunt garantate prin nivelul adecvat al remunerației, dar că acest principiu nu este încălcat de reglementările care limitează compensația muncii suplimentare la acordarea de timp liber. În plus, CJUE a stabilit două condiții pentru această formă de compensare: judecătorul trebuie să poată valorifica efectiv timpul liber și remunerația sa generală nu trebuie să fie afectată în raport cu funcțiile exercitate, pentru a nu ridica îndoieli asupra independenței și imparțialității justiției.
Decizia CJUE vine într-un moment delicat pentru conducerea Înaltei Curți de Casație. Miercuri, Lia Savonea a prezentat un „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, propunând, printre altele, ca judecătorii cu volum mare de activitate să fie compensați suplimentar din economiile realizate prin neocuparea unor posturi. Documentul, discutat la ședința de la Cotroceni cu liderii Coaliției, „nu a stârnit un mare entuziasm” și a fost în mare parte ignorat, potrivit surselor din sistemul judiciar.
În plus, deși primul punct al acordului prevedea respectarea deciziilor judecătorești, ale Curții Constituționale și recomandările Comisiei Europene, lipsea o mențiune clară privind respectarea hotărârilor Curții de Justiție a UE.