Creșteri de prețuri alarmante
România, țara reprezintă subiectul principal al acestui articol. Rata anuală a inflației a scăzut ușor, de la 9,9% în septembrie la 9,8% în octombrie 2025, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cu toate acestea, românii resimt în continuare creșterile de prețuri, în special la energie și alimente. Consultantul fiscal Adrian Negrescu a declarat pentru Digi24.ro că „România se scumpește singură”, iar energia reprezintă principalul motor al scumpirilor care „au dinamitat economia”.
Conform INS, energia electrică s-a scumpit cel mai mult în ultimul an — cu 72,3%, urmată de energia termică (+17,7%) și de carburanți. La alimente, creșterile de preț rămân ridicate: fructe proaspete: +22,7%, cafea: +19,2%, lapte de vacă: +11,4%, carne de vită: +10,3%, pâine: +9,5%, ouă: +9%. În sectorul serviciilor, biletele CFR s-au scumpit cu 18,6%, serviciile de igienă și cosmetică cu 18,5%, iar chiriile cu 8,9%.
Datele Eurostat confirmă că România are o inflație armonizată de 8,4%, cea mai mare din Uniunea Europeană — aproape dublă față de Estonia, țara următoare în clasament. „Datele INS arată clar: România are cea mai mare inflație din UE și cele mai ample scumpiri la bunuri și servicii”, explică Negrescu. El consideră că „principalul vinovat este energia”. „Scumpirea cu peste 70% a energiei a detonat economia. Liberalizarea pieței a fost făcută fără reguli clare, iar lipsa măsurilor împotriva speculațiilor ne-a adus în această situație”, a adăugat acesta.
Potrivit consultantului, puterea de cumpărare a populației scade constant, iar produsele românești devin mai puțin competitive: „A ajuns mai ieftin să imporți marfă decât să o produci local. Este un paradox care ne face tot mai dependenți de importuri.” Negrescu atrage atenția că toate sectoarele economiei sunt afectate de majorarea costurilor: energie, carburanți, taxe și salarii. „Prețurile cresc pentru că toate costurile cresc. Energia e cu 70% mai scumpă, taxele au urcat, la fel și salariul minim. Toate acestea se reflectă în prețurile produselor și serviciilor.”
El subliniază că energia electrică este „inima scumpirilor”: „De la coacerea pâinii la transport și depozitare, totul consumă energie. Când energia crește cu 70%, e normal ca și pâinea să se scumpească.” Creșterea prețurilor i-a obligat pe mulți români să își reducă drastic consumul. „Mulți cumpără la suta de grame. Alimentele de bază au devenit un lux. Mergem la hipermarket ca la muzeu — admirăm produsele, dar nu ni le permitem”, spune Negrescu.
O familie cu doi copii are nevoie de 11.300 lei pe lună pentru un trai decent, potrivit datelor statistice, însă veniturile reale ale multor români sunt mult mai mici. „Dăm peste jumătate din bani pe mâncare și utilități — un semn clar al sărăciei care se adâncește.” Consultantul critică și măsurile administrative, precum plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază: „Menținerea adaosului plafonat e o frecție la picior de lemn. Pâinea s-a scumpit cu 9,5%, carnea cu 7%, iar laptele și ouăle cu peste 9%. Nu prin măsuri din pix rezolvăm problema, ci prin susținerea producției interne și a concurenței reale.”
Negrescu avertizează că „inflația este mama tuturor taxelor”: „Statul câștigă, pentru că încasează mai mult, dar pierd populația și firmele. Pentru pensionari, inflația reală e de 17-18%, pentru că majoritatea veniturilor se duc pe alimente și utilități.” Cei cu venituri mici sunt cei mai afectați: „Cei cu salariul minim, 2.500 lei, abia reușesc să acopere mâncarea, chiria și facturile. Viața decentă a devenit aproape imposibilă.”
Consiliul de Administrație al BNR se întrunește miercuri, 12 noiembrie, pentru ultima ședință de politică monetară din 2025, după ce a menținut în ultimele luni dobânda-cheie la 6,5%. Analiștii se așteaptă ca BNR să păstreze dobânda la același nivel, în contextul inflației apropiate de 10% și al creșterii taxelor. „Dobânda este prețul banilor. Atât timp cât inflația rămâne ridicată, nu vom vedea credite mai ieftine. O reducere ar putea veni abia în a doua jumătate a anului viitor, cel mult cu 0,5%”, estimează Negrescu.
Chiar dacă inflația încetinește, prețurile nu vor reveni la nivelurile anterioare. „Intrăm într-o mahmureală inflaționistă: prețurile rămân sus, iar oamenii își schimbă obiceiurile de consum. Ne întoarcem la meniul anilor ’90 — parizer, margarină, cartofi — pentru că nu ne mai permitem altceva.” În concluzie, consultantul fiscal crede că singura soluție pentru populație este prudența financiară: „Trebuie să strângem cureaua, să ne prioritizăm cheltuielile și, dacă putem, să găsim venituri suplimentare.
Din păcate, traiul decent a devenit un lux.”