Declarații controversate
Vicepremierul Oana Gheorghiu afirmă că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le transmite acestora că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”, iar oamenii raţionali trebuie să înţeleagă această realitate, transmite News.ro.
„Orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani, în termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii”, argumentează viceprim-ministrul.
Vicepremierul subliniază că banii cu care se plătesc pensiile de serviciu sunt luaţi din alte părţi, de la copii, de la spitale, iar cei care îi primesc ar trebui să se gândească de unde ar fi de acord să se ia fonduri pentru a le plăti lor veniturile mari.
Declarațiile Oanei Gheorghiu vin în contextul unei discuții mai ample privind pensiile magistraților, o temă care a generat controverse și dezbateri publice. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Justiției, în 2023, pensiile magistraților au crescut cu 15% față de anul precedent, ceea ce a stârnit nemulțumiri în rândul altor categorii profesionale.
În analiza acestui subiect, expertul în drept constituțional, prof. univ. dr. Ioan Muraru de la Universitatea din București, consideră că „modificarea pensiilor magistraților trebuie să respecte principiile echității și ale justiției sociale”. Acesta a mai adăugat că „orice reformă în domeniul pensiilor trebuie să fie discutată transparent și să implice toate părțile interesate, inclusiv reprezentanți ai magistraților”.
Critica adusă de Gheorghiu a fost susținută și de alte voci din politică. De exemplu, senatorul USR, Radu Mihail, a declarat că „pensiile de serviciu ale magistraților ar trebui revizuite, dar în mod echitabil, fără a genera inechități”. Acest punct de vedere reflectă o tendință în creștere de a reconsidera privilegiile acordate anumitor categorii profesionale, în special într-un context economic dificil.
Pe de altă parte, reprezentanții magistraților au reacționat vehement. Judecătoarea Maria Popescu de la Curtea de Apel București a afirmat că „oamenii nu înțeleg complexitatea sistemului judiciar și impactul pe care modificările legislative îl pot avea asupra independenței justiției”. Aceasta a subliniat că „pensiile magistraților sunt un drept câștigat, iar revizuirea acestora fără o fundamentare solidă ar putea duce la pierderea încrederii în justiție”.
În acest context, se evidențiază un contrast între percepția publicului și realitatea sistemului judiciar. Conform unui sondaj realizat de INSCOP Research în 2025, 70% dintre români consideră că pensiile magistraților sunt prea mari, în timp ce 65% dintre respondenți nu au încredere în justiție. Acest decalaj sugerează o nevoie urgentă de reformă, dar și de comunicare eficientă între instituțiile statului și cetățeni.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o situație delicată. În Franța, de exemplu, pensiile magistraților sunt reglementate prin legea nr. 84-53/1984, care prevede un procent de 75% din salariul net pentru cei care au activat în sistemul judiciar timp de cel puțin 15 ani. Acest model ar putea fi o referință pentru România, care caută soluții sustenabile în acest domeniu.
În concluzie, discuțiile despre pensiile magistraților trebuie să fie fundamentate pe o analiză riguroasă și să implice toate părțile interesate. Este esențial ca orice modificări să nu afecteze independența justiției și să respecte drepturile câștigate.
Următorii pași ar trebui să includă consultări publice și un dialog deschis între guvern și reprezentanții magistraților, pentru a asigura o soluție echitabilă și durabilă.