Lipsa datelor și colaborării
Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, că noua strategie de apărare abordează vulnerabilitățile administrației publice din România. La Palatul Cotroceni, în cadrul unei conferințe de presă, Dan a subliniat că nu există o colaborare eficientă între instituțiile publice, iar multe decizii sunt luate fără a fi bazate pe date concrete. "Administrația publică. Suntem la capitolul vulnerabilități. Administrația publică are niște probleme și cumva asta a fost unul, nu știu dacă șocuri, dar în orice caz surprinderi ale mele, că inclusiv la nivel național administrația nu lucrează cu date. Sunt multe situații în care deciziile nu lucrează pe date", a afirmat Nicușor Dan.
El a evidențiat că există o lipsă de apetit pentru colaborare între instituțiile publice, fiecare având tendința de a se concentra pe politicile sale sectoriale. "Nu vedem un mare apetit de colaborare între instituţii publice, fiecare îşi vede de micuţa sa politică sectorială şi, din cauza asta, nu avem o viziune integrată", a continuat președintele. Această atitudine, a subliniat el, contribuie la stagnarea inovației în administrația publică, unde angajații manifestă o "atitudine defensivă".
Nicușor Dan a discutat și despre corupție ca o altă dimensiune majoră a strategiei de apărare. "E greu să aperi un stat corupt. Pe de altă parte, corupția are consecințe în economie, în viața oamenilor, inclusiv în calitatea administrației", a afirmat el. Aceasta reprezintă o vulnerabilitate semnificativă, iar Dan a insistat asupra necesității de a avea o administrație care lucrează cu date, care să fie uniforme și corelate pe termen lung.
În acest context, expertul în administrație publică, Dr. Mihai Răzvan Ungureanu de la Universitatea București, a declarat că lipsa de date și de colaborare este o problemă sistemică care afectează nu doar eficiența, ci și credibilitatea instituțiilor publice. "Instabilitatea deciziilor este cauzată de o cultură organizațională care nu încurajează transparența și responsabilitatea", a explicat Ungureanu.
Statisticile oficiale arată că, în 2024, doar 35% dintre angajații din administrația publică au declarat că se simt încurajați să propună inovații, conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta subliniază o tendință îngrijorătoare, în care administrația devine din ce în ce mai puțin adaptabilă la nevoile cetățenilor.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu o situație mai gravă. Conform unui raport Eurostat din 2023, țările nordice, de exemplu, au un procent de 78% în rândul angajaților din sectorul public care se simt încurajați să inoveze. Această diferență subliniază necesitatea unei reforme profunde în administrația românească.
Criticii, inclusiv fostul ministru al Administrației și Internelor, Cristian Bușoi, au subliniat că problema nu este doar la nivel de angajați, ci și la nivel de conducere, unde lipsa de viziune și priorități clare este evidentă. "Fără un leadership puternic și o direcție clară, nu putem aștepta să vedem rezultate pozitive în administrația publică", a declarat Bușoi.
În concluzie, declarațiile lui Nicușor Dan scoat în evidență problemele structurale ale administrației publice din România, care necesită o abordare integrată și bazată pe date. Expertiza în domeniu sugerează că este esențial să se dezvolte o cultură a colaborării și inovației pentru a răspunde provocărilor actuale.
Următorii pași ar trebui să includă reforme legislative și măsuri concrete pentru a îmbunătăți transparența și responsabilitatea în instituțiile publice.