Decizie cu impact major
Adunarea Națională a Franței (camera legislativă inferioară) a aprobat miercuri, 12 noiembrie 2025, cu o largă majoritate, suspendarea reformei impopulare a pensiilor, adoptată în 2023 și emblematică pentru al doilea mandat al președintelui Emmanuel Macron. Potrivit AFP, textul a fost aprobat cu 255 voturi pentru și 146 împotrivă, având susținerea majoritară a socialiștilor, ecologilor, Rassemblement National (RN), și cu abținerea deputaților Renaissance (partidul prezidențial). "Această suspendare este esențială pentru a restabili încrederea cetățenilor în sistemul de pensii", a declarat ministrul Muncii, într-o intervenție recentă.
Reforma pensiilor, care majorează progresiv vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani, a declanșat o mobilizare masivă în stradă, înainte de a fi adoptată prin asumarea răspunderii guvernului, fără votul parlamentului, în 2023. În acest context, prim-ministrul francez Sébastien Lecornu a anunțat pe 14 octombrie că propune suspendarea reformei pensiilor "până la alegerile prezidențiale" din 2027, într-o tentativă de a depăși blocajul politic din Franța. Suspendarea era considerată de către Partidul Socialist o condiție prealabilă pentru a nu răsturna guvernul.
Textul aprobat suspendă până în ianuarie 2028 creșterea progresivă spre 64 de ani și majorarea numărului de trimestre de cotizat. Astfel, generația născută în 1964 va ieși la pensie la vârsta de 62 de ani și 9 luni, în loc de 63 de ani cum era prevăzut în reformă, și cu cotizații la asigurări sociale timp de 170 de trimestre în loc de 171. Evaluată la 100 milioane de euro în 2026 și 1,4 miliarde în 2027 de către guvern, suspendarea reformei ar putea costa, odată cu extinderea la alte categorii de populație, 300 milioane de euro în 2026 și 1,9 miliarde în 2027.
Franța a ajuns să aibă deficitul public cel mai ridicat din zona euro, datoria publică cea mai masivă, de aproape 3.500 miliarde de euro, și a treia ca procent din PIB, după Grecia și Italia. În acest context, suspendarea reformei pensiilor a fost primită cu amestecuri de optimism și scepticism din partea experților economici. Conform analistului Pierre Larrouturou, de la Institutul de Studii Economice, "acest compromis ar putea aduce o oarecare stabilitate pe termen scurt, dar nu rezolvă problemele fundamentale ale sistemului de pensii".
Critici ai reformei, inclusiv reprezentanți ai opoziției, au denunțat suspendarea ca o simplă "decalare" a aplicării reformei, fără a aborda în mod real provocările cu care se confruntă sistemul de pensii. Liderul Adunării Naționale, Marine Le Pen, a declarat că "această decizie nu face decât să amâne o problemă care va trebui rezolvată în viitor".
În luna octombrie, după formarea noului guvern, premierul Sebastien Lecornu a anunțat că ia în calcul înghețarea reformei pensiilor până în 2027. Partidul Socialist și alte formațiuni politice amenințau cu destabilizarea guvernului, iar Lecornu a făcut compromisul pentru a asigura supraviețuirea guvernului și adoptarea unui buget până la sfârșitul acestui an. Astăzi, s-a dezbătut în Adunarea Națională, iar votul a fost decisiv.
În România, discuțiile publice privind reforma pensiilor capătă relevanță, având în vedere recentele scandaluri legate de pensiile magistraților și posibile modificări în sistemul de pensii pentru cadrele militare și din Ministerul de Interne. Președintele Nicușor Dan a declarat: "Există o îngrijorare în rândul cadrelor militare că ceea ce s-a întâmplat cu pensiile magistraților se va repeta", subliniind importanța menținerii unor condiții favorabile pentru pensionare.
În concluzie, suspendarea reformei pensiilor în Franța reflectă tensiuni politice interne și nevoia de a găsi un compromis într-un climat economic tot mai dificil.
Pe măsură ce alegerile prezidențiale din 2027 se apropie, este de așteptat ca dezbaterile asupra reformelor sistemului de pensii să devină tot mai intense, iar deciziile luate acum să aibă implicații pe termen lung pentru stabilitatea guvernului și a economiei franceze.