Schimbări în piața muncii
Tinerii din România fac schimbări semnificative în raport cu piața muncii, punând un accent mult mai mare pe flexibilitate și timpul liber decât pe siguranța financiară. Potrivit unui interviu acordat de economistul Lucian Fanea pentru stirileprotv.ro, generația Z este mai dispusă să accepte joburi temporare și să își schimbe frecvent locul de muncă pentru a se potrivi așteptărilor și nevoilor lor. Aceștia sunt mai atrași de joburi care oferă beneficii suplimentare și condiții de muncă mai flexibile, în contrast cu generațiile anterioare, care valorificau stabilitatea financiară și carierele pe termen lung.
În acest context, Lucian Fanea a explicat: „Este o schimbare semnificativă față de generațiile anterioare. Tinerii de azi au o mai mare flexibilitate și acceptă mai ușor schimbarea frecventă a jobului dacă nu corespunde nevoilor și mai ales așteptărilor lor. Tinerii de astăzi, absolvenții care termină acum o facultate au așteptări foarte mari de la locul de muncă, de la angajator, în ce privește salariul, condițiile de muncă, avantajele locului de muncă, beneficiile extra pe care le au, în totală discrepanță cu abilitățile, cunoștințele și mai ales dorința ce le pot oferi prin muncă.”
Conform statisticilor, un aspect notabil este că foarte mulți tineri din România locuiesc cu părinții până la vârste de peste 30-35 de ani. Aceasta le oferă o anumită siguranță financiară care le permite să fie mai „sensibili” când vine vorba de timpul lor liber. Această tendință a fost accentuată de pandemia COVID-19, care a forțat tinerii să experimenteze telemunca și izolarea. Lucian Fanea a afirmat că „perioada de pandemie le-a influențat modul în care percep munca și timpul liber”.
În ceea ce privește gestionarea banilor, economistul consideră că generația actuală de tineri este capabilă să facă acest lucru datorită accesului mai ușor la informații financiare. „Au mult mai multe exemple concrete de experiențe ale diferitelor persoane „publice”, gen „înfluenceri” care își expun experiența lor, sfaturile lor și de câte mai multe ori tinerii din generația actuală îi urmează uneori chiar orbește”, a explicat Fanea.
Salariul rămâne principalul factor de motivare pentru tineri, dar, după cum a subliniat economistul, acesta devine mai atractiv când este asociat cu avantaje suplimentare, precum tichete de masă sau asigurări de sănătate. Cu toate acestea, datele din ultimele luni arată o tendință îngrijorătoare: multe firme se închid și tinerii devin din ce în ce mai dispuși să accepte locuri de muncă indiferent de nivelul de salarizare, fiind dispuși să renunțe la anumite beneficii.
Analizând informațiile disponibile, România se confruntă cu o rată a șomajului în rândul tinerilor de 24,8% în primul trimestru din 2025, ceea ce este de aproape opt ori mai mult decât rata națională de șomaj de 3,16%. Această situație este îngrijorătoare, având în vedere că tinerii români se află pe primele locuri în Uniunea Europeană la capitolul NEETS (tineri care nu lucrează și nu învață), cu un procentaj de peste 19%.
Datele Eurostat arată că vârsta medie la care tinerii din România părăsesc casa părinților este de 27,3 ani, puțin peste media Uniunii Europene. Aceasta este o tendință care reflectă nu doar preferințele actuale ale tinerilor, ci și provocările economice cu care se confruntă. De exemplu, în 2024, doar 74,9% dintre tineri urmau cursuri de educație formală, ceea ce subliniază o scădere a interesului pentru educație în rândul tinerilor.
În concluzie, tinerii din România aleg din ce în ce mai mult flexibilitatea și timpul liber în detrimentul siguranței financiare, iar acest lucru are implicații profunde asupra pieței muncii și structurii economice a țării.
Pe termen lung, este esențial ca angajatorii și decidenții politici să reevalueze strategiile pentru a atrage și menține tinerii în câmpul muncii, asigurând în același timp un mediu de lucru care să răspundă așteptărilor lor din ce în ce mai mari.