Conflict între extrema dreaptă și ultra-ortodocși
Parlamentul israelian a adoptat luni, 10 noiembrie 2025, în primă lectură, un proiect de lege ce prevede pedeapsa cu moartea pentru teroriști, o măsură controversată care a generat dezbateri intense în cadrul Knesset-ului. Conform AFP, proiectul a trecut cu 39 de voturi pentru și 16 împotrivă, având ca principal susținător pe ministrul Securității Naționale, Itamar Ben Gvir, liderul partidului de extremă dreaptă Otzma Yehudit. "Scopul acestui proiect de lege este de a elimina terorismul de la rădăcină și de a crea un factor de descurajare puternic", a afirmat Ben Gvir, subliniind că măsura ar putea fi aplicată în special palestinienilor condamnați pentru atacuri mortale împotriva israelienilor.
Disputa a fost amplificată de poziția rabinului Dov Lando, liderul spiritual al partidului Degel ha Torah, care a ordonat deputaților săi să voteze împotriva inițiativei. Lando a declarat că o astfel de politică ar putea pune în pericol viețile evreilor din întreaga lume și a subliniat că este improbabil ca o instanță să aprobe o condamnare la moarte. Această poziție a stârnit furia lui Ben Gvir, care a acuzat partidul ultra-ortodox de neascultare față de dorințele alegătorilor.
Proiectul de lege a fost adoptat în contextul tensiunilor crescute în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, care a dus la moartea a aproximativ 1.200 de persoane și a declanșat un conflict de amploare în Gaza. În acest context, Ben Gvir a amenințat că își va retrage sprijinul pentru guvernul lui Netanyahu dacă legea nu va fi supusă votului.
Criticii legii, inclusiv organizații internaționale, au denunțat-o ca fiind o încălcare gravă a drepturilor omului. Hamas a afirmat că această măsură reprezintă fața „fascistă” a ocupației sioniste și a cerut intervenția comunității internaționale. Ministerul palestinian de Externe a catalogat propunerea drept o escaladare a extremismului.
Deși Israelul are deja pedeapsa cu moartea în legislație pentru crime împotriva umanității, aceasta a fost aplicată o singură dată, în 1962, împotriva lui Adolf Eichmann. Proiectul de lege actual propune extinderea acestei măsuri, dar va necesita aprobarea în două lecturi ulterioare pentru a deveni lege.
În rândul partidelor ultra-ortodoxe, există o opoziție față de această inițiativă, considerată de unii ca fiind mai puțin relevantă în comparație cu problemele de securitate și privilegiile religioase. Această divizare poate sublinia o ruptură mai profundă între guvernul naționalist de dreapta și partidele ultra-ortodoxe care, deși au părăsit cabinetul, continuă să colaboreze în Knesset.
Pe de altă parte, susținătorii legii consideră că aceasta ar putea oferi un sentiment de justiție pentru victimele atacurilor teroriste, în special pentru familiile ultra-ortodocșilor care au suferit pierderi.
În acest context, se ridică întrebarea dacă măsura va fi adoptată în forma finală, având în vedere că parlamentul se află în ultimul an de mandat înainte de alegerile generale programate pentru anul viitor.