Controverse în cadrul ONU
Potrivit Kyiv Post, care citează surse familiarizate cu discuțiile interne ale ONU, administrația președintelui american Donald Trump ar fi insistat să elimine din viitoarea rezoluție a ONU formularea care reafirmă integritatea teritorială a Ucrainei și condamnă ocuparea Crimeii și a altor regiuni de către Rusia. Rezoluția anuală, prezentată de Ucraina în fața Comitetului al treilea al Adunării Generale a ONU sub titlul „Situația drepturilor omului în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei, inclusiv Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol”, a rămas de ani de zile un instrument diplomatic important. În decembrie 2024, Statele Unite, împreună cu alte 77 de țări, au votat în favoarea rezoluției, care a fost adoptată cu 78 de voturi. Acum, potrivit surselor Kyiv Post, Washingtonul ar încerca să elimine referirile la ocuparea Crimeei de către Rusia și descrierile deteriorării situației drepturilor omului în teritoriile ocupate. Două surse susțin că Statele Unite doresc ca rezoluția să fie prezentată într-un format mai larg – sub titlul „Războiul din Ucraina” – și fără referiri la „integritatea teritorială” sau „agresiune”. Aliații Ucrainei și-au exprimat îngrijorarea în cadrul unor conversații informale, afirmând că o astfel de măsură ar slăbi efectiv principalul document anual al ONU care condamnă în mod constant invazia Rusiei. „Acesta este un alt exemplu al faptului că Washingtonul se îndepărtează de interesele fundamentale ale Ucrainei într-un moment diplomatic critic”, a declarat duminică un trimis european pentru Kyiv Post. „Dacă limbajul dispare, mesajul către Moscova este că SUA nu mai conduce apărarea ordinii internaționale.” Se spune că diplomații din mai multe țări europene încearcă să convingă Statele Unite să-și schimbe poziția înainte de vot. Comitetul al treilea al Adunării Generale a ONU, care se ocupă de drepturile omului și problemele umanitare, ar trebui să examineze rezoluția în următoarele săptămâni. În ciuda asigurărilor oficialilor americani că modificările propuse au scopul de a face rezoluția „mai incluzivă” și „orientată spre viitor”, diplomații occidentali le consideră, în privat, ca parte a unui efort de a minimiza referirile la agresiunea rusă în forurile multilaterale. „Nu este vorba de semantică”, a declarat un diplomat european de rang înalt implicat în negocieri. „Este vorba despre faptul dacă lumea continuă să recunoască ocupația Rusiei ca fiind ilegală – sau începe să o trateze ca pe un fapt împlinit”, a subliniat diplomatul. La sfârșitul lunii februarie 2025, SUA au propus o rezoluție a ONU care marca a treia aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia – în mod notabil fără a include condamnarea Moscovei. Cu toate acestea, Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluția sponsorizată de Ucraina care condamna agresiunea Rusiei, în timp ce Statele Unite au votat împotriva acesteia, alături de Rusia și mai puțin de 20 de alte țări. Proiectul american, în schimb, a fost modificat atât de mult încât Statele Unite s-au abținut în cele din urmă de la votul asupra propriului text. La începutul verii, mass-media a raportat că administrația americană a discutat propriul proiect de rezoluție cu Rusia înainte de a treia aniversare a invaziei, încercând să înlocuiască textul ucrainean – o mișcare care, potrivit unor surse, a provocat furia aliaților europeni. Administrația Trump încearcă să elimine dintr-o rezoluție ONU pasajele care reafirmă integritatea teritorială a Ucrainei și condamnă ocupația rusă din Crimeea și alte regiuni, au declarat a două persoane familiarizate cu discuțiile interne de la Națiunile Unite pentru Kyiv Post. Rezoluția anuală, înaintată de Ucraina Comitetului al Treilea al Adunării Generale a ONU – intitulată oficial „Situația drepturilor omului în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, inclusiv Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol” – este de ani de zile un reper diplomatic, reafirmând sprijinul internațional pentru suveranitatea țării afectate de război și documentând abuzurile asupra drepturilor omului din zonele aflate sub control rusesc. În decembrie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat altor 77 de țări care au votat în favoarea acestei măsuri, adoptate cu 78 de voturi „pentru”. Textul recunoștea în mod explicit integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, condamna anexarea Crimeei de către Rusia și descria deteriorarea situației drepturilor omului în teritoriile ocupate. Acum, Washingtonul dorește ca aceste referiri să fie eliminate. Două surse diplomatice au declarat pentru Kyiv Post că partea americană insistă ca rezoluția să fie reformulată sub un termen mai general – „războiul din Ucraina” – fără mențiuni despre „integritate teritorială” sau „agresiune”. Partenerii occidentali se tem, în discuții private, că această mișcare ar dilua una dintre cele mai constante condamnări anuale ale invaziei ruse în cadrul ONU – și ar marca o ruptură clară față de consensul bipartizan menținut la Washington din 2014 încoace. „Este un nou exemplu al faptului că Washingtonul se îndepărtează de interesele fundamentale ale Ucrainei într-un moment diplomatic critic”, a declarat duminică pentru Kyiv Post un diplomat european. „Dacă se renunță la formulare, mesajul transmis Moscovei este că Statele Unite nu mai conduc apărarea ordinii internaționale.” Comitetul al Treilea al Adunării Generale a ONU, care se ocupă de drepturile omului și de afaceri umanitare, urmează să voteze rezoluția în următoarele săptămâni. Potrivit relatărilor, diplomați din mai multe țări europene fac lobby pe lângă SUA pentru a-și schimba poziția înainte de vot. Pentru Kiev, miza este ridicată. Rezoluția nu doar condamnă ocupația rusă, ci oferă și baza juridică pentru viitoare demersuri de tragere la răspundere în fața Curții Penale Internaționale și a altor instanțe internaționale. Disputa apare chiar în momentul în care Comisia Internațională Independentă de Anchetă privind Ucraina și-a prezentat cele mai recente concluzii în fața aceluiași comitet al ONU. În raportul publicat pe 27 octombrie, Comisia a concluzionat că forțele ruse comit crime împotriva umanității – inclusiv omoruri și strămutări forțate – prin atacuri sistematice cu drone și deportări din teritoriile ocupate. Concluziile se bazează pe sute de videoclipuri verificate și pe peste 200 de mărturii ale martorilor oculari, colectate în timpul celor 26 de misiuni pe teren desfășurate de Comisie în Ucraina și în țările vecine. Într-o vizită la Kiev la începutul lunii, președintele Comisiei, Erik Møse, împreună cu colegii săi Pablo de Greiff și Vrinda Grover, s-au întâlnit cu oficiali guvernamentali și cu victime, subliniind că există „motive rezonabile să se creadă” că campania de strămutare și violență dusă de Rusia este deliberată și coordonată. „Nu sunt incidente izolate”, a declarat Møse la prezentarea raportului. „Ele fac parte dintr-o politică de stat menită să șteargă identitatea și prezența ucraineană din teritoriile ocupate.” Pentru mulți membri ai comunității diplomatice de la ONU, noua poziție a administrației Trump amintește de episoade anterioare în care Washingtonul s-a distanțat de aliați – de la suspendarea temporară a ajutorului pentru Kiev în 2019 până la încercările mai vechi de a atenua formulările privind responsabilitatea Rusiei în cadrul forumurilor internaționale. Deși oficialii americani susțin că schimbarea urmărește să facă rezoluția „mai incluzivă” și „orientată spre viitor”, diplomații occidentali o descriu, în discuții private, ca parte a unui tipar mai amplu: diminuarea referirilor la agresiunea Rusiei în context multilateral. „Nu e vorba de semantică”, a declarat un diplomat european de rang înalt implicat în negocieri. „E vorba de faptul dacă lumea continuă să recunoască ocupația Rusiei ca fiind ilegală – sau începe să o trateze ca pe un fapt împlinit”, a subliniat acesta. Pe măsură ce se apropie votul, aliații speră că Washingtonul își va reconsidera poziția. Deocamdată însă, mesajul transmis de administrația Trump pare clar: angajamentul Americii de a apăra granițele Ucrainei – odinioară un pilon al unității transatlantice – este, din nou, pus sub semnul întrebării.