Critica publică și consecințele
Potrivit unui comunicat emis de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), linșajul mediatic și apelurile la „justiția populară” sunt extrem de dăunătoare și riscă să transforme justiția într-un instrument al pasiunilor și impulsurilor momentane. „Reacțiile din spațiul public asupra deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție încalcă independența justiției. Critica argumentată juridic este legitimă. Dar linșajul mediatic și apelul la „justiția populară” sunt periculoase pentru noi toți. UNBR reafirmă că respectul pentru lege și pentru procedură nu este un gest formal, ci o condiție a libertății: fără ele, societatea cade pradă arbitrarului, iar justiția se transformă într-un instrument al pasiunilor de moment”, a precizat UNBR.
UNBR avertizează că atacurile repetate la adresa actului de justiție nu doar subminează încrederea în instituție, dar provoacă și efecte negative pe termen lung. „Denigrarea publică repetată a actului de justiție nu doar că subminează o instituție, ci generează efecte de anvergură și pe termen lung: erodarea prezumției de nevinovăție, încurajarea reprizelor de răzbunare extra-legale, influențe politice sau economice care exploatează vidul de încredere, o reducere dramatică a capacității sistemului de a aplica legea în mod previzibil și lista poate continua”, se mai arată în comunicat.
Avocații au evidențiat că, atunci când încrederea publică în justiție se destramă, consecințele vor fi resimțite la nivelul societății: "justiția își pierde autoritatea, cetățenii devin vulnerabili în fața abuzurilor, iar legea încetează să mai fie un sprijin sigur, transformându-se într-un teren al arbitrariului".
„UNBR face apel la toate instituțiile sistemului judiciar, la mass-media și la societatea civilă pentru a demara, imediat, un dialog public structurat și mecanisme de consolidare a încrederii. Doar astfel putem preveni scenariul unei jurisprudențe erodate de presiuni și putem reconstrui un sistem care să ofere certitudine, protecție și echitate. Este datoria tuturor profesiilor juridice să refuze participarea la întreținerea climatului de ostilitate și să reamintească publicului sensul adevărat al dreptului: acela de a proteja, nu de a răzbuna. Acest efort comun trebuie să capete forma unui Pact pentru Justiție - un angajament lucid și colectiv de a apăra independența, transparența și responsabilitatea actului de justiție, dincolo de conjuncturi și interese de moment. Justiția nu mai are nevoie de aplauze sau de huiduieli, ci de luciditate!”, se arată în comunicatul citat.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat luni că a decis să sesizeze "organele abilitate" după declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile speciale ale magistraților. CSM susține că, prin declarațiile sale, Oana Gheorghiu a încălcat independența justiției și statutul magistraților „într-un mod iresponsabil și populist”.
„Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independența justiției și statutul magistraților au fost încălcate într-un mod iresponsabil și populist. Afirmațiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoțional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectați de patologii grave, și comparația între situația acestora și garanțiile financiare de independență a justiției nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive. Astfel de afirmații reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură și discriminare, menit să antagonizeze societatea față de corpul profesional al magistraților. Opoziția artificială între magistrați și 'copilul flămând căruia i se ia de la gură' este o manipulare și o încercare de a deturna nemulțumirile publice spre justiție, plasând nereal și artificial asigurarea resurselor financiare în relație directă cu independența financiară a magistraților”, declară CSM.
În context, CSM afirmă că Guvernul are obligația să consolideze justiția, nu să o discrediteze. „Independența justiției, care include și garanția financiară, astfel cum statuează întreaga jurisprudență europeană, nu reprezintă un privilegiu acordat magistraților în detrimentul altor persoane, ci este garanția constituțională a societății democratice că drepturile fiecărui cetățean vor fi apărate de către profesioniști ai dreptului liberi de orice influențe și respectate în raport de orice încălcare, inclusiv cele săvârșite de stat. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază încă o dată că puterea executivă, reprezentată de Guvern, are obligația într-un stat de drept să consolideze justiția, nu să o discrediteze, și să colaboreze instituțional în mod loial cu puterea judecătorească pentru bunul mers al societății democratice”, susține CSM.
În repetate rânduri, CSM și uniunile profesionale din sistemul judiciar au declarat că discuțiile privind nivelul pensiilor magistraților, precum și stabilirea unei limite de vârstă mai mici decât cea "normală", reprezintă un atac asupra independenței justiției. La final, Consiliul anunță că a decis să sesizeze "organele abilitate", pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare. "În raport cu declarațiile doamnei vicepremier, față de conținutul concret și efectele acestora în plan social la adresa imaginii și prestigiului funcției de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare prevăzută de dispozițiile art. 369 din Codul Penal. Consiliul solicită pe această cale reprezentanților puterii executive să păstreze echilibrul și decența în discursul public și să nu formuleze judecăți iresponsabile pe fond exclusiv emoțional care să submineze nu doar independența justiției, ci și respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecința incitării populației la ură împotriva judecătorilor și procurorilor", transmite CSM.
Decizia CSM vine după ce Oana Gheorghiu a declarat, sâmbătă, că România nu își mai permite să aibă pensionari speciali. Întrebată, într-o emisiune la Digi 24, cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraților, Oana Gheorghiu a răspuns: „Eu le-aș transmite magistraților un mesaj - le-aș spune că îi înţeleg. Este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat. (...) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta și dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârșit și oamenii care sunt pragmatici și raționali ar trebui să înțeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”.
Oana Gheorghiu este noul vicepremier al Guvernului României. Numirea sa marchează o premieră în politica românească. O reprezentantă a societății civile, care a construit în afara sistemului, este chemată acum să-l reformeze din interior.
Mandatul Oanei Gheorghiu vizează inclusiv desființarea birocrației din administrație și digitalizarea serviciilor publice.