Probleme de conducere și încredere
În România, fenomenul consumului de droguri a atins proporții alarmante, iar conducerea instituțiilor responsabile de combaterea acestuia a fost adesea contestată. La Agenția Națională Antidrog (ANA), numirile politice au generat controverse și îngrijorări în rândul experților. Georgel Cristian Ivan, fostul președinte al ANA, numit în funcție în 2022, a avut o carieră controversată. Într-un interviu, el a avut dificultăți în a clarifica rolul agenției, subliniind lipsa de personal și resurse, cu 80% din bugetul agenției direcționat către salarii. "Nu am trac, dar trebuie să spun lucrurile ca să nu deranjez pe nimeni", a declarat Ivan, care a fost schimbat din funcție după doar 10 luni.
În martie 2025, agenția s-a închis, iar Guvernul a înființat o nouă structură, Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, sub coordonarea directă a prim-ministrului. Luciana Buliga, actuala președintă a ANA, a recunoscut că numirea sa a fost rezultatul unei negocieri politice, provocând o reacție negativă în rândul populației. Potrivit unui studiu realizat de IPSOS-Antena, încrederea românilor în politicieni a scăzut la un minim istoric de 3%.
Buliga, farmacist de profesie și proprietară a unui lanț de farmacii, a declarat că „în politică trebuie să-ți sufleci mâinile și să faci lucruri bune pentru oameni”. Cu toate acestea, în timpul unui interviu, a avut dificultăți în a răspunde la întrebarea despre dezincriminarea consumului de droguri, afirmând: "Cred că m-am blocat".
Aceste probleme sunt amplificate de lipsa de transparență și de pregătire în conducerea instituțiilor. Cătălina Constantin, directorul Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, a subliniat că instituția a fost înființată în 2009, dar a avut inițial doar patru angajați, ceea ce a dus la stagnarea progreselor în combaterea dependențelor. Conform acestora, 70% dintre români consideră că statul nu oferă suficiente resurse pentru a ajuta persoanele afectate de consumul de droguri.
Helena Omna Raicu, președinta Autorității Naționale pentru Drepturile Copiilor și Adopții, a arătat o lipsă de informații în timpul unui interviu, neputând oferi un număr exact de copii din România. Aceasta a fost criticată pentru că a fost numită pe linie de partid și pentru lipsa de experiență relevantă.
Criticii susțin că este esențial ca persoanele numite în funcții cheie să aibă atât pregătire profesională, cât și competențe în domeniul pe care îl conduc. Marius Pieleanu, sociolog, afirmă că „dacă nu numim oameni care au experiență în domeniul acesta, altfel nu putem să urnim țara”.
În concluzie, instituțiile responsabile de combaterea fenomenului drogurilor în România sunt afectate de numiri politice și lipsa de competență, ceea ce a dus la un deficit de încredere din partea populației.
Este imperativ ca autoritățile să reevalueze modul în care sunt selectați liderii acestor agenții pentru a răspunde provocărilor actuale legate de dependențe.