Decizie CJUE și reacții BNS
Blocul Național Sindical (BNS) a anunțat marți, 11 noiembrie 2025, că va sesiza Comisia Europeană dacă Guvernul României decide să înghețe salariul minim. Acest anunț vine în contextul unei recente decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care confirmă valabilitatea Directivei europene privind salariul minim adecvat. "BNS salută decizia de astăzi a CJUE, care întărește cadrul juridic european pentru salarii corecte și condiții de muncă decente," a declarat Dumitru Costin, președintele BNS. Conform CJUE, Uniunea Europeană are competența de a acționa pentru asigurarea unui nivel minim de protecție a veniturilor lucrătorilor, ceea ce impune statelor membre să respecte anumite obligații.
Cu toate acestea, CJUE a anulat dispoziția care enumera criteriile obligatorii pe care statele membre trebuie să le considere la stabilirea și actualizarea salariilor minime legale, precum și norma care împiedica scăderea acestor salarii prin mecanisme de indexare automată. "Această decizie nu afectează însă obligația Guvernului României de a continua aplicarea mecanismului de ajustare a salariului minim, conform angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)," a adăugat Costin.
România are un jalon clar stabilit în PNRR care prevede definirea unui mecanism tripartit de determinare a salariului minim. Acest jalon a fost raportat ca fiind îndeplinit prin adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 35/2025, care corelează salariul minim cu productivitatea, costul vieții și dinamica economică. BNS subliniază că acest angajament a fost asumat în 2021, când un guvern de coaliție format din PNL, USR și UDMR a promis implementarea acestuia.
BNS critică propunerile actuale ale liderilor politici care sugerează înghețarea salariului minim, considerând că aceasta ar fi o încălcare a angajamentelor asumate. "Pentru România, respectarea acestor obligații nu înseamnă doar conformitate la nivel european, ci și responsabilitatea de a garanta că niciun lucrător nu este condamnat la sărăcie, deși muncește cu normă întreagă," a declarat Costin.
Sindicaliștii reiterează necesitatea aplicării formulei stabilite prin HG 35/2025 și a consultării partenerilor sociali în acest proces, pentru a asigura o creștere sustenabilă și echitabilă a salariilor. În plus, BNS subliniază că, în conformitate cu Directiva europeană și Carta Socială Europeană, România trebuie să își asume creșterea salariului minim până la praguri de 50% din salariul median sau 60% din salariul mediu brut.
"Decidenții politici care se gândesc să nu respecte jalonul PNRR 392 trebuie să fie conștienți că legea nu se poate modifica datorită principiului ireversibilității reformelor PNRR, conform regulamentelor europene. Nerespectarea acestuia ar putea duce la pierderea fondurilor europene," a declarat BNS. Prin Regulamentul (UE) 2021/241, statele membre au obligația de a garanta stabilitatea reformelor implementate în cadrul PNRR. În cazul în care Guvernul își va menține poziția de înghețare a salariului minim și nu va respecta formula de calcul, BNS va sesiza Comisia Europeană, expunând astfel România riscurilor de a pierde fonduri europene.
Pe de altă parte, Guvernul României se opune creșterii salariului minim pe economie din 2026, măsură cerută insistent de sindicate. Patronatele, cum ar fi IMM România și Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), s-au declarat împotriva majorării, argumentând că mulți antreprenori nu pot suporta o nouă creștere salarială.
Această situație a generat tensiuni în coaliția de guvernare, premierul Ilie Bolojan susținând că majorarea salariului minim ar afecta veniturile din sectorul public, în timp ce Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD, a respins ideea de înghețare. Premierul a menționat că salariile în sectorul public sunt plafonate, ceea ce ar putea duce la efecte negative în lanț.
Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a subliniat importanța majorării salariului minim, subliniind necesitatea de a respecta angajamentele asumate față de Uniunea Europeană.
Această divergență de opinii în cadrul coaliției ar putea complica și mai mult negocierile viitoare privind salariile minime în România.