Declarații controversate despre pensii
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat sâmbătă, 8 noiembrie 2025, că România nu îşi mai permite să aibă pensionari speciali, calificând pensiile speciale drept un fel de „Caritas”. În cadrul emisiunii de la Digi 24, Gheorghiu a afirmat: „România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum.” Potrivit vicepremierului, această situație economică se traduce în sacrificii care afectează sectorul social, inclusiv copiii și spitalele.
Oana Gheorghiu, referindu-se la pensiile magistraților, a subliniat: „Banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe, îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente.” Această afirmație a generat reacții vehemente din partea comunității judiciare, care a considerat că astfel de declarații subminează independența justiției.
Alin Ene, reprezentant al judecătorilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a reacționat pe rețelele sociale, afirmând că „Vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să îşi înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenţei justiţiei.” Ene a subliniat importanța independenței justiției ca fundament al statului de drept și a condamnat etichetările simplificate care sugerează că drepturile magistraților sunt privilegii „luate de la gura cuiva”.
Critica nu s-a oprit aici; Ene a avertizat că astfel de declarații creează o opoziție artificială între magistrați și categoriile vulnerabile din societate, cum ar fi copiii flămânzi. „Decredibilizarea justiţiei este inacceptabilă”, a spus el, adăugând că „independenţa justiţiei nu este un lux plătit din gura copiilor flămânzi.”
Pe lângă reacția lui Ene, și procurorul-șef al DIICOT Sălaj, Dan Bubuiug, și-a exprimat nemulțumirea, declarând că s-a simțit jignit de afirmațiile vicepremierului. Bubuiug a explicat că, după o zi lungă de muncă în care a coordonat o acțiune împotriva traficului de droguri, a fost șocat să afle că pensia sa este considerată o povară pentru bugetul social. „Evident, o să îmi fac treaba în continuare, dar vreau să spun doar atât: m-am simţit jignit de aceste afirmaţii”, a declarat el.
Declarațiile Oanei Gheorghiu au stârnit controverse nu doar în rândul magistraților, ci și în societate, unde mulți consideră că pensiile speciale nu ar trebui folosite ca un instrument de manipulare politică. Conform datelor din 2023, pensiile magistraților au fost reglementate prin Legea nr. 303/2004 și sunt considerate garanții constituționale menite să protejeze independența judecătorilor.
Unii experți consideră că abordarea vicepremierului reflectă o tendință mai largă de a submina statul de drept în România. „Utilizarea unor comparații simpliste între pensiile magistraților și nevoile sociale este nu doar inexactă, ci și manipulativă”, afirmă un expert în drept constituțional, care a dorit să rămână anonim. Această dinamică ar putea avea implicații pe termen lung pentru încrederea publicului în justiție.
În contextul mai larg al discuțiilor despre reformele sistemului de pensii în România, Oana Gheorghiu a subliniat că „orice privilegiu avut de cineva înseamnă în altă parte o gaură”, subliniind astfel necesitatea de a regândi alocările bugetare. Această poziție ridică întrebări despre viitorul pensiilor speciale și despre modul în care acestea pot fi reformate pentru a răspunde nevoilor economice actuale ale țării.
În concluzie, declarațiile Oanei Gheorghiu au generat un val de reacții din partea comunității judiciare și a experților în drept, care consideră că retorica folosită este periculoasă și poate submina încrederea în justiție.
Următorii pași vor include probabil discuții intense în cadrul coaliției de guvernare și posibile propuneri de reformă a sistemului de pensii, care ar putea influența semnificativ viitorul magistraților din România.