Consilier prezidențial, declarații recente
Statul român "are un drept de veto", prin intermediul CEISD (Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe), asupra firmei care va cumpăra rafinăria Lukoil din România, a anunțat Radu Burnete, consilier pentru Politici Economice și Sociale al președintelui Nicușor Dan. Burnete s-a referit la acest subiect într-un interviu difuzat de Digi 24 la data de 9 noiembrie 2025. "Lukoil, într-un fel sau altul, decide cum vinde. Nici Lukoil nu poate vinde unei firme paravan sau unei firme care se află sub sancțiuni. Lukoil a anunțat deja că vrea să-și vândă toate operațiunile unei singure companii", a explicat Burnete.
Moderatorul emisiunii a adus în discuție intenția Lukoil de a vinde operațiunile din România unei firme din Cipru. Radu Burnete nu a confirmat, dar nici n-a respins această informație. Pe de altă parte, consilierul prezidențial a evitat să confirme sau să infirme dacă statul român ar putea cumpăra rafinăria Lukoil din România. Potrivit lui Burnete, această rafinărie are 25% din capacitatea totală de rafinare din România. Totuși, în acest moment rafinăria nu funcționează, întrucât trece printr-un proces de revizie tehnică. Reintrarea în funcțiune a rafinăriei de la Ploiești se va produce, probabil, în decembrie 2025, a spus Radu Burnete.
Decizia firmei Lukoil de a vinde toate operațiunile din România intervine în contextul sancțiunilor decise de Administrația Trump împotriva celor mai mari firme petroliere rusești - Rosneft și Lukoil. Decizia SUA s-a luat întrucât Rusia întârzie să pună capăt războiului din Ucraina. Situația companiei Lukoil din România, care deține o rafinărie și numeroase stații de carburant, este monitorizată atent de autoritățile statului. Consilierul prezidențial pe probleme economice, Radu Burnete, a precizat că, în cazul în care Lukoil va decide să-și vândă activele din România, tranzacția va fi evaluată de o comisie specială a statului, care are dreptul să o respingă dacă există suspiciuni legate de cumpărător sau de posibile conexiuni cu entități aflate sub sancțiuni.
„Orice tranzacţie de genul acesta care are loc în România este analizată şi autorizată de o comisie, CEISD (n.r. - Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe). Deci orice va decide Lukoil să transfere ar trebui să treacă printr-un filtru al statului român şi care are drept de veto, nu ştiu dacă are argumente, desigur, dar are drept de veto. Dacă observăm că respectiva companie are legături cu Federaţia Rusă sau se află sub sancţiuni sau avem bănuieli că respectiva companie nu îşi doreşte, de fapt, să fie un investitor şi aşa mai departe şi este doar un paravan, atunci statul român are drept de veto şi va exista o astfel de analiză”, a afirmat Radu Burnete la Digi 24.
În ceea ce priveşte chestiunea funcţionării pe viitor a rafinăriei Lukoil şi impactul unei eventuale sistări a activităţii acesteia asupra pieţei de carburant din România, Radu Burnete afirmă că în urma activităţii Lukoil se asigură aproximativ 25% din capacitatea de rafinare, iar o parte din produsele rafinate la Ploieşti sunt trimise în Republica Moldova. El a explicat că, în această perioadă, când rafinăria de la Ploieşti operată de Lukoil este oprită pentru revizie, carburantul pe care îl asigura aceasta este suplinit din importuri şi de la celelalte companii furnizoare.
Burnete este de părere că posibilitatea achiziţionării activelor Lukoil din România de către statul român „e o ipoteză care nu poate fi exclusă”, dar subliniază că Lukoil decide cui vinde operaţiunile. Referitor la compania din Cipru căreia Lukoil a anunţat că ar putea vinde activele din România, Burnete a spus că este „o companie care ridică semne de întrebare”, fără a face comentarii suplimentare pe acest subiect, explicând că sunt alte autorităţi ale statului care spun dacă aceste semne de întrebare sunt justificate.
Trezoreria SUA a inclus companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi 34 de filiale ale acestor companii, într-un nou pachet de sancţiuni americane. Sancţiunile implică îngheţarea tuturor activelor Rosneft şi Lukoil în Statele Unite, precum şi interdicţia impusă tuturor companiilor americane de a face afaceri cu cele două companii. Compania petrolieră Lukoil a anunţat apoi că intenţionează să-şi vândă activele din străinătate din cauza sancţiunilor. În octombrie, Lukoil a declarat că a acceptat oferta Gunvor - înregistrată în Cipru şi cu sediul operaţional la Geneva - de a cumpăra activele sale din străinătate. Gunvor a anunţat că şi-a retras propunerea de a cumpăra activele din străinătate ale companiei energetice ruse Lukoil după ce Trezoreria SUA a numit-o „marioneta” Rusiei şi a semnalat că Washingtonul se opune tranzacţiei.
Declarația ministrului Economiei, Radu Miruță, a fost de asemenea relevantă în acest context. Ministrul a afirmat că autorităţile sunt preocupate de ce se întâmplă cu zona de producţie care există pe teritoriul României, deoarece există nişte datorii ale acestor companii care, dacă pleacă, trebuie ca statul român să se asigure că nu vor rămâne istorie. „Decizia Statele Unite cu privire la aceste sancţiuni pe plan internaţional nu este o decizie care are legătură cu decizia Guvernului României. Cu privire la aceste sancţiuni care au fost aplicate acestor companii, suntem preocupaţi să vedem ce se întâmplă cu zona de producţie”, a spus ministrul Economiei.
Impactul acestor decizii a fost resimțit și pe plan european. POLITICO a comentat că decizia Washingtonului de a include Lukoil şi Rosneft pe lista neagră a sancţiunilor a aruncat în haos ţările UE în care sunt prezente cele mai mari două companii petroliere ruseşti, acestea încercând să prevină întreruperea aprovizionării cu combustibil înainte ca sancţiunile să intre în vigoare la 21 noiembrie. România şi Bulgaria sunt într-o cursă contracronometru pentru a împiedica închiderea rafinăriilor lor de petrol critice deţinute de Lukoil înainte ca sancţiunile SUA împotriva proprietarilor ruşi să intre în vigoare la sfârşitul acestei luni.
Una dintre opţiunile luate în calcul de Bucureşti ar fi să ceară o derogare prin care să prelungească termenul de aplicare a sancţiunilor, scrie POLITICO.