Sechestru pe acțiunile canadiene
Decizia luată joi, 6 noiembrie 2025, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este definitivă și are ca scop protejarea intereselor financiare ale statului român de recuperare a creanțelor bugetare de la compania Gabriel Resources, care a fost implicată în litigii legate de exploatarea aurului de la Roșia Montană. "Decizia confirmă legalitatea sechestrului instituit de ANAF și asigură efectivitatea procedurilor de recuperare a creanței", a declarat un purtător de cuvânt al ÎCCJ.
Punerea sub sechestru a acțiunilor Gabriel Resources a fost decisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), dar a fost contestată de compania canadiană. În urma soluționării recursului, Secția Contencios Administrativ și Fiscal a instanței supreme a dat câștig de cauză statului român, stabilind că acțiunile sechestrate pot fi executate silit dacă Gabriel Resources nu achită suma de 46.779.769 lei (peste 9 milioane de euro) în termenele prevăzute de lege.
Această datorie reprezintă cheltuielile efectuate de statul român în arbitrajul internațional deschis de Gabriel Resources după ce România a blocat exploatarea aurului de la Roșia Montană. Pe 8 martie 2024, România a câștigat în arbitrajul internațional, în urma căruia Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile (ICSID) a decis că Gabriel Resources trebuie să plătească României despăgubiri pentru cheltuielile de judecată.
Conform deciziei ÎCCJ, Gabriel Resources va trebui să plătească, pe lângă suma principală, daune care se ridică la 1,1 milioane de euro, 30,3 milioane de lei și 0,928 milioane de dolari. De asemenea, compania are de achitat aproximativ 1,4 milioane de dolari pentru costurile procesului de arbitraj. Măsura sechestrului asigurator este considerată un instrument esențial pentru protejarea intereselor financiare ale statului român.
În contextul acestui litigiu, este important de menționat că, în decembrie 2013, sub presiunea publicului, proiectul privind Legea minelor a fost blocat în Parlament, ceea ce a dus la oprirea exploatării minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană. Gabriel Resources a acuzat România de încălcarea tratatelor internaționale de investiții și a solicitat despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari. Totuși, instanțele internaționale au dat prioritate poziției României, stabilind că statul nu va plăti despăgubiri în acest caz.
Decizia ÎCCJ de astăzi confirmă, astfel, că sechestrul pe acțiunile Gabriel Resources este un pas important în procesul de recuperare a creanțelor bugetare. Aceasta subliniază, de asemenea, angajamentul statului român de a-și proteja interesele financiare în fața investitorilor străini.
Local, impactul acestei decizii poate fi semnificativ, având în vedere că Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, ceea ce limitează drastic perspectivele de exploatare minieră. Statul român, care deține deja un pachet minoritar de acțiuni prin Minvest, ar putea astfel să își consolideze poziția în cadrul companiei RMGC, în cazul în care se va proceda la executarea silită a acțiunilor.
Această situație ridică întrebări cu privire la viitorul proiectului de la Roșia Montană, având în vedere că, în prezent, valoarea economică a acțiunilor sechestrate este mai degrabă legată de activele și proprietățile acumulate de RMGC decât de un proiect minier operațional.
Decizia ÎCCJ subliniază, totodată, importanța unei reglementări clare și eficiente în domeniul exploatărilor miniere în România, pentru a evita astfel de litigii costisitoare în viitor.