Declarații alarmante despre corupție
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat pe 7 noiembrie 2025, la B1 TV, că în România corupția a ajuns la un nivel de neimaginat, afirmând că tot mai mulți afaceriști se plâng că nu pot obține contracte fără a oferi șpăgi. Băsescu a menționat cazurile afaceriștilor Fănel Bogoș și Marius Isăilă, care ar fi încercat să ofere mită pentru a obține contracte sau pentru demiterea unor funcționari. "Lucrurile sunt scăpate de sub control. Este un interes crescut pentru contractele de la Ministerul Apărării, iar lobby-ul pe bani a devenit o practică obișnuită în relația dintre administrație și comunitatea de afaceri", a afirmat el.
Băsescu a subliniat că, recent, au existat cazuri frecvente în care afaceriști ofereau șpăgi semnificative, menționând o situație în care cineva a mers în cabinetul premierului cu promisiunea de a oferi 1,5 milioane de euro. "Aceste lucruri nu sunt noi, dar acum s-a ajuns la o intensitate alarmantă. Foarte mulți oameni din comunitatea de afaceri spun că a ajuns corupția la un nivel inimaginabil. Este o problemă care trebuie abordată urgent", a adăugat fostul președinte.
Un raport recent al Departamentului de Stat al SUA confirmă aceste probleme. Investitorii americani s-au plâns de corupția din guvernul român și din mediul de afaceri, menționând în special problemele cu serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Potrivit Eurobarometrului din iulie 2024, 94% din oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită, mult peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre aceștia cred că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii.
Eurobarometrul a evidențiat și cele mai mari probleme în desfășurarea activităților comerciale în România: 93% dintre respondenți au menționat legislația și politicile în continuă schimbare, 85% au semnalat ratele de impozitare ridicate, 82% au reclamat complexitatea procedurilor administrative, iar 71% au subliniat corupția ca fiind o problemă majoră.
România este parte a Centrului de aplicare a legii din Europa de Sud-Est (SELEC), iar organizațiile neguvernamentale beneficiază de aceleași drepturi legale ca orice altă entitate, însă ONG-urile care investighează corupția nu au parte de protecție suplimentară. Statele Unite subliniază importanța participării sectorului privat și public la programele de formare anticorupție.
În plus, România este semnatară a Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) și face parte din Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei, ceea ce evidențiază angajamentul internațional al țării în combaterea corupției. Cu toate acestea, provocările rămân considerabile și necesită măsuri concrete și eficiente din partea autorităților pentru a restabili încrederea în sistemul public și în relațiile de afaceri.
În concluzie, corupția în România continuă să fie o problemă sistemică, iar declarațiile lui Traian Băsescu reflectă o nemulțumire profundă în rândul comunității de afaceri. Autoritățile trebuie să acționeze decisiv pentru a combate aceste practici și a asigura un mediu de afaceri transparent și corect.
Următorii pași ar trebui să includă întărirea legislației anticorupție și sporirea transparenței în procesele de achiziție publică.