Arestare preventivă solicitată
Cinci persoane, printre care o femeie notar public, au fost reținute de polițiștii și procurorii DIICOT Constanța în urma unei anchete complexe privind un grup organizat acuzat de falsuri, abuz în serviciu și spălare de bani. În cauză este vizată și o persoană cu funcția de executor judecătoresc.
Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, sub coordonarea procurorilor DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța, au dispus, pe 6 noiembrie, reținerea a cinci persoane într-un dosar ce vizează săvârșirea mai multor infracțiuni grave: trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
Potrivit anchetatorilor, în urma probelor adunate, „astăzi, 7 noiembrie, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța cu propunere de arestare preventivă a celor cinci persoane (dintre care o femeie, care are calitatea de notar public)”, se arată în comunicatul poliției.
În același dosar, „procurorii au formulat propunere de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, pentru 30 de zile, față de o altă persoană, care are calitatea de executor judecătoresc”, se mai arată în comunicat.
Persoanele implicate sunt cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual și spălare a banilor. Anchetatorii au precizat că activitățile din cadrul dosarului, denumit generic „Fabrica de moșteniri”, au beneficiat de sprijinul specialiștilor din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar acțiunea s-a desfășurat cu sprijinul jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Constanța.
„Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, se arată în comunicatul transmis de DIICOT Constanța.
Cercetările în acest caz au început în vara anului 2015, când s-a constatat că una dintre persoanele implicate a profitat de vulnerabilitatea unor vârstnici, recrutându-i și menținându-i într-o stare de aservire pentru a obține foloase materiale injuste. Aceasta a inițiat un grup infracțional organizat care a folosit acte false pentru a dobândi imobile aparținând acestor persoane vulnerabile.
Printre metodele utilizate de membrii grupării se numără falsificarea actelor autentice, derularea de proceduri de succesiune testamentară bazate pe testamente false și inițierea de executări silite pe baza unor titluri executorii false. Aceștia au reușit să transfere dreptul de proprietate asupra imobilelor de la persoanele îndreptățite către membri ai grupului, complicând astfel procesul de recuperare a bunurilor de către victime.
De asemenea, autoritățile au stabilit că unii membri ai grupării, inclusiv notarul public și executorul judecătoresc, au conferit legalitate aparenței documentelor, îngreunând demersurile de contestare a actelor respective de către persoanele afectate.
Acest caz a generat un interes sporit în rândul opiniei publice, având în vedere gravitatea infracțiunilor comise și impactul asupra persoanelor vârstnice. În plus, autoritățile au avertizat că aceste tipuri de infracțiuni sunt tot mai frecvente în contextul societății actuale, unde vulnerabilitatea anumitor categorii de cetățeni poate fi exploatată.
Procurorii DIICOT continuă să investigheze cazul, iar reținerile recente subliniază angajamentul autorităților de a combate criminalitatea organizată și de a proteja persoanele vulnerabile. În urma acestei acțiuni, se așteaptă ca alte persoane implicate în rețea să fie anchetate, iar măsurile preventive să fie consolidate pentru a preveni continuarea acestor infracțiuni.
Este esențial ca societatea să fie conștientă de riscurile la care sunt expuse persoanele în vârstă și să existe un sprijin adecvat pentru a le proteja drepturile și bunurile.
Anchetatorii au subliniat importanța colaborării între instituțiile statului și comunitate în lupta împotriva infracționalității organizate și a protecției persoanelor vulnerabile.