Declarații oficiale și expertize
Retragerea trupelor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat marţi, 5 noiembrie 2025, că se va prezenta în Parlament pentru a discuta despre retragerea unor trupe SUA din România, inclusiv informații clasificate, în momentul în care agenda premierului va permite acest lucru. „O să venim, în momentul în care agenda premierului va permite acest lucru, să clarificăm, în măsura în care se pot face nişte dezbateri cu nişte elemente clasificate şi confidenţiale”, a declarat Moșteanu la Parlament. El a subliniat că România beneficiază de o prezență militară semnificativă a aliaților, având loc în această săptămână NATO Industry Forum, unde participă peste 900 de persoane din întreaga lume.
Ionuţ Moşteanu a menționat că apărarea României nu este vulnerabilă, datorită alianței cu NATO. „Aliaţii sunt aici, sunt lângă noi. Tot în momentul acesta se desfăşoară cel mai mare exerciţiu de anul acesta împreună cu aliaţii”, a afirmat ministrul. Potrivit acestuia, deciziile luate de administrația actuală reflectă o conștientizare a necesității întăririi capacităților militare și a cheltuielilor pentru apărare. Moșteanu a subliniat că, în 2024, România a alocat 2,17% din PIB pentru apărare, iar estimările pentru 2025 sugerează o creștere la 2,3%.
Generalul american Ben Hodges, fostul comandant al Forţelor Terestre Americane din Europa, a criticat retragerea trupelor americane din România, considerând că a fost anunțată „cel mai rău moment posibil”. Într-un interviu pentru Antena 3, Hodges a explicat că Rusia poartă un război de agresiune împotriva Ucrainei și că decizia de reducere a prezenței americane în România este riscantă, dat fiind contextul actual de securitate. „Nu-mi place decizia lor şi nu-mi place nici momentul pe care l-au ales”, a spus el, subliniind că România a făcut progrese în întărirea capacităților sale militare, inclusiv prin cooperarea cu forțele franceze.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, aflat la București pentru prima dată după preluarea mandatului, a subliniat că nu există o amenințare directă la adresa României, dar că trebuie să fim pregătiți. „Dacă România ar fi atacată, toate cele 31 de state membre ar interveni pentru apărarea sa”, a declarat Rutte, adăugând că NATO continuă să investească în consolidarea capabilităților militare pe flancul estic. Rutte a menționat că ajustările de trupe sunt parte a unei strategii mai ample și nu reprezintă o retragere totală a SUA din România.
Președintele Nicuşor Dan a reafirmat angajamentul României de a sprijini securitatea euroatlantică, subliniind implementarea Strategiei naţionale pentru industria de apărare 2024-2030. El a declarat că România va continua să îndeplinească obligațiile asumate în cadrul NATO și va colabora cu aliații pentru a răspunde amenințărilor hibride și pentru a îmbunătăți capacitățile de apărare aeriană. Dan a menționat că securitatea României este asigurată prin parteneriatele internaționale și prin investițiile în apărare.
În concluzie, retragerea trupelor americane din România a stârnit reacții variate, atât din partea oficialilor români, cât și a experților militari internaționali. În timp ce unii văd această mișcare ca pe o oportunitate de a întări colaborarea europeană, alții o consideră riscantă în contextul actual de securitate din regiune.
România se angajează să își îmbunătățească capacitățile de apărare și să continue colaborarea cu aliații pentru a asigura stabilitatea în zona Mării Negre și nu numai.