Bipartisanship in US Congress against troop withdrawal
Congresmenii blochează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un grup bipartizan de parlamentari americani, cu influență majoră în domeniul apărării, pregătește un proiect de lege menit să blocheze planul administrației Trump de a reduce prezența militară a Statelor Unite în România și în alte state NATO aflate la frontiera estică a Alianței, relatează Kyiv Post, citând surse de la Washington.
Decizia Pentagonului – confirmată săptămâna aceasta și descrisă de critici drept „un cadou pentru Kremlin” – a declanșat o reacție dură în Congres, unde lideri republicani și democrați consideră retragerea un pas care ar submina capacitatea de descurajare a NATO în fața Rusiei.
Cei mai vehemenți contestatari provin chiar din rândul Partidului Republican, semn al îngrijorării profunde din interiorul establishmentului american de securitate. Președinții comisiilor pentru forțele armate din Senat și Camera Reprezentanților, Roger Wicker (republican – Mississippi) și Mike Rogers (republican – Alabama), au criticat public decizia Pentagonului, descriind-o drept „necoordonată și contrară propriei strategii a președintelui”.
La rândul său, congresmanul Mike Turner (Republican – Ohio), șeful delegației americane la Adunarea Parlamentară NATO, a avertizat că reducerea trupelor în România trimite „un semnal greșit” aliaților estici. Senatorul Thom Tillis (Republican – Carolina de Nord) a mers mai departe, subliniind rolul esențial al Bucureștiului în arhitectura de securitate euroatlantică: „România este un aliat solid de aproape trei decenii, care a investit miliarde în întărirea NATO. Reducerea prezenței americane aici contrazice orice logică strategică”, a declarat acesta, adăugând că „Statele Unite nu ar trebui să-și surprindă partenerii”.
Potrivit unor oficiali occidentali citați de Kyiv Post, Pentagonul intenționează să reducă efective și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, începând cu luna viitoare.
De cealaltă parte, democrații s-au alăturat demersului, considerând că retragerea ar slăbi coeziunea Alianței Atlantice într-un moment critic. Adam Smith (Democrat – Washington), membru de rang înalt al Comisiei pentru Forțele Armate din Cameră, a confirmat la o dezbatere organizată de Council on Foreign Relations că aleșii lucrează la o inițiativă legislativă pentru a împiedica reducerea contingentului american. „Vom încerca să adoptăm măsuri care să blocheze această decizie, pentru că este exact semnalul greșit pe care îl putem transmite Moscovei și aliaților noștri europeni”, a spus Smith, adăugând că măsura reflectă „o tendință periculoasă de izolaționism” în interiorul Partidului Republican.
În justificarea sa, Pentagonul a invocat nevoia de „realiniere strategică” pentru a redirecționa resurse către regiunea Indo-Pacific, considerată noul centru de greutate al politicii externe americane. Atât democrații, cât și republicanii resping însă această explicație, argumentând că momentul ales este profund greșit și contrazice mesajul de „pace prin forță” promovat de administrație.
Diplomatul american Daniel Fried, unul dintre arhitecții politicii post-Război Rece în Europa, a declarat pentru Kyiv Post că decizia poate fi încă modificată. „În lumea lui Trump, nimic nu este bătut în cuie. Există întotdeauna o cale de a schimba o decizie”, a spus Fried, exprimându-și speranța că rezultatul final al revizuirii posturii militare va limita efectele negative: „Ideal ar fi ca aceste retrageri să fie doar simbolice, nu o reducere majoră.”
Inițiativa Congresului deschide o confruntare politică de amploare între legislativ și executiv, cu potențiale consecințe directe asupra echilibrului de securitate din Europa de Est.