Franța reafirmă angajamentul NATO
Franța, despre reprezintă subiectul principal al acestui articol. Apărarea flancului estic al Europei va rămâne „robustă”, în ciuda reducerii anunţate a numărului de soldaţi americani în România, a declarat pentru AFP un membru al anturajului noului ministru francez al apărării Catherine Vautrin, relatează news.ro.
„Colaborăm cu Statele Unite şi cu ţările din flancul estic pentru a ne asigura că apărarea colectivă este solidă şi robustă. Este şi va rămâne aşa”, a declarat această sursă.
Franţa este naţiune-cadru a NATO în România, unde comandă batalionul multinaţional al alianţei. Statele Unite au anunţat miercuri că îşi vor reduce prezenţa militară pe frontul estic al NATO, în special în România, în timp ce conflictul din Ucraina continuă să facă ravagii pe continent.
„Redimensionarea forţelor americane este rezultatul noilor priorităţi ale administraţiei prezidenţiale, anunţate în februarie”, a subliniat Ministerul Apărării din România într-un comunicat. Această decizie „a ţinut cont şi de faptul că NATO şi-a consolidat prezenţa şi activitatea pe flancul estic, ceea ce permite Statelor Unite să-şi ajusteze poziţia militară în regiune”, a adăugat acesta.
Reducerea prezenţei militare a Statelor Unite în Europa este o „ajustare” care nu va împiedica forţele americane să rămână mai numeroase decât erau altădată, a reacţionat un oficial al NATO. „Chiar şi cu această ajustare, prezenţa forţelor americane în Europa rămâne mai importantă decât a fost mulţi ani, cu mult mai multe forţe americane pe continent decât înainte de 2022”, anul invaziei ruse în Ucraina, a precizat acest responsabil pentru AFP.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a asigurat miercuri jurnaliştii că Varşovia nu a primit nicio informaţie cu privire la o reducere a contingentului din Polonia, spre deosebire de alte ţări, care au primit astăzi, cum ar fi România. Concret, Statele Unite vor suspenda rotaţia unei brigăzi „care avea elemente în mai multe ţări NATO”, a precizat MApN. „Nu vorbim despre o retragere a forţelor americane, ci despre încetarea rotaţiei unei brigăzi care avea elemente în mai multe ţări NATO, inclusiv Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria”, a precizat ministrul apărării, Ionuţ Moşteanu, într-o conferinţă de presă.
În Germania, unde se află cel mai mare contingent de trupe americane din Europa, un purtător de cuvânt al guvernului a afirmat că ţara nu este afectată de această redistribuire.
Subliniind că decizia americană este „o evoluţie previzibilă”, anticipată, Moşteanu a reamintit că Europa a început să investească mai mult în propriile armate şi că a „decis să-şi asume responsabilitatea pentru propria apărare”.
UPDATE 30 octombrie, ora 14.16: Solicitatea PSD a trecut de Biroul Permanent. Cei de la USR, PNL și UDMR au decis să se abțină de la această solicitare.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Premierul României, Ilie Bolojan, a fost convocat în Parlament pentru a da socoteală cu privire la retragerea unor trupe americane din țară. Solicitarea a fost făcută de PSD. Tot o solicitare de acest tip a fost făcută chiar ieri și de reprezentanții partidului AUR, însă pe teme economice.
„Partidului Social Democrat solicită participarea domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul României, la ședinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 03 noiembrie 2025, în cadrul dezbaterii politice organizate la Ora Prim-ministrului pentru discutarea temei privind retragerea trupelor americane din România — lipsa de reacţie a Guvernului şi implicațiile asupra angajamentelor strategice și de securitate ale României. Solicităm ca domnul Prim-ministru să prezinte: evaluarea Guvernului privind impactul acestei decizii asupra securităţii naţionale și regionale; măsurile întreprinse pentru menţinerea angajamentelor din Parteneriatul Strategic cu Statele Unite; modul de coordonare interinstituţională între Guvern, Ministerul Apărării Naţionale și Ministerul Afacerilor Externe pe acest subiect.
Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public privind decizia Statelor Unite de a retrage o parte din trupele americane staţionate în România, considerăm necesar ca Prim-ministrul să ofere Parlamentului o prezentare clară a poziţiei Guvernului și a demersurilor întreprinse în dialogul cu partenerii strategici”, a transmis PSD. Context: solicitarea AUR. Tot pentru data respectivă a făcut și AUR o solicitare în acest sens, însă pe subiecte economice.
„În temeiul art. 211, aIm. (1) şi (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, grupul parlamentar AUR solicită participarea domnului Ilie Bolojan, Prim-ministrul Guvernului României, în vederea introducerii pe ordinea de zi a ședintei plenului Camerei Deputaţilor a dezbaterii politice organizate la Ora prim-ministrului în data de 03 noiembrie 2025 pentru a prezenta situaţia reală a pregătirii ţării pentru iarna 2025—2026, în contextul scumpirii accelerate a energiei, a execuţiei bugetare pentru finalul anului 2025 și a viziunii asupra bugetului pentru anul 2026”, se arată în cererea înaintată de AUR către Biroul Permanent al Camerei Deputaților (subiectul pe larg, AICI).
Ce spune președintele SUA despre retragerea unor trupe din România. Preşedintele american Donald Trump a declarat, joi, că reducerea prezenţei trupelor americane în România nu este „foarte importantă”, întrebat de jurnalişti la bordul avionului Air Force One, relatează News.ro. Statele Unite au anunţat miercuri o reducere a prezenţei militare pe frontul estic al Europei, în primul rând în România, deşi conflictul din Ucraina continuă să facă ravagii la porţile sale, notează AFP. România si Aliatii au fost informaţi de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a anunţat, miercuri dimineaţă, MApN, după ce Kyiv Post a relatat despre reducerea efectivelor mlitare din România citând surse americane şi europene.
Conform MApN, decizia vizează şi forţe aflate la baza de la Mihail Kogălniceanu, însă aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocaţi în România. Departamentul de Război al SUA a confirmat reducerea prezenţei în Europa, însă precizează că nu reprezintă o retragere a Statelor Unite din Europa şi nici un semnal al unei diminuări a angajamentului faţă de NATO şi faţă de Articolul 5.
Părerea liderului interimar al PSD, Sorin Grindeanu. Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi, cu privire la retragerea unei părţi a trupelor americane din România, că nu este un moment uşor pentru ţara noastră, iar "cei care încearcă să-l prezinte altcumva greşesc", relatează Agerpres. "Nu-i un moment uşor pentru România, cei care încearcă să-l prezinte altcumva greşesc. Dacă vrem să îndreptăm anumite lucruri, în primul rând trebuie să fim corecţi. Nu este un moment uşor pentru România. Dacă ne uităm comparativ cu alte ţări din flancul estic, de exemplu Polonia, vedem că acolo prezenţa militară americană creşte faţă de noi, asta spune ceva. Abordările probabil ale guvernelor au fost diferite. Să ştiţi că nu ştiu foarte multe, pentru că de 48 de ore sau de când s-a aflat, de 72 de ore chiar, unii înţeleg că au aflat de la începutul săptămânii, eu n-am aflat, eu am aflat odată cu toată lumea, dacă pot să spun aşa se aude doar o linişte, e linişte, nu văd să spună nimic ministrul de Externe. Nu e doar linişte, a spus ceva ieri ministrul Apărării, dar n-am prea înţeles foarte multe. Primul ministru nu spune nimic şi de aceea am considerat necesar ca în principalul for democratic al României să vină să explice primul ministru, ministrul de Externe şi ministrul Apărării în ce situaţie suntem la zi şi care e strategia pentru a întări securitatea României", a precizat Grindeanu într-o conferinţă de presă la Târgu Jiu. El a adăugat că românii trebuie să ştie care sunt planurile pentru întărirea securităţii României. "Suntem totuşi o ţară la graniţa unui conflict, suntem o ţară care are cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre ţările membre ale UE şi pe mine şi pe noi şi pe români ne interesează care sunt planurile, acestea nu pot să fie ascunse, noi trebuie să vedem ce avem de făcut şi poate ce au făcut alţii mai bine ca să-şi întărească securitatea, nu s-o duci într-o zonă mai slabă decât înainte. Nu îmi doresc decât ca politicile pe care le are Guvernul României să ducă la această întărire, deocamdată e linişte, nu se aude altceva, n-am ce să spun mai mult", a menţionat Sorin Grindeanu.
Întrebat dacă în acest context se impunea remanierea unor miniştri, Grindeanu a răspuns: "Nu sunt eu în măsură, haideţi să vedem ce vor spune în Parlament, să vedem radiografia şi primul ministru face remanieri într-un guvern, nu contează că e de-o culoare sau alta, e atributul primului ministru, dar e clar că în acest moment trebuie explicaţii a fi date şi trebuie ca românii să ştie în ce situaţie suntem şi care sunt planurile de viitor din acest punct de vedere.