Reacții și implicații strategice
Întrebat de reporteri la bordul Air Force One despre retragerea trupelor americane din România, Donald Trump a declarat că ar putea să discute subiectul, dar nu îl consideră foarte important. „Aș putea să vorbesc despre subiectul ăsta, dar nu este unul foarte important, nu e mare lucru”, a spus președintele american. Această reacție vine în contextul în care, recent, principalii legislatori republicani din Comisiile pentru servicii armate ale Senatului și Camerei Reprezentanților au criticat dur decizia Pentagonului de retragere a trupelor americane din România.
România și aliații săi au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a transmis miercuri dimineață Ministerul Apărării Naționale. Potrivit anunțului, aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne în România. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a subliniat că „România rămâne o țară sigură” și a adăugat că prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.
Într-o mișcare strategică, Statele Unite au anunțat că vor retrage o parte dintre trupele dislocate pe flancul estic al NATO, dar au negat că această măsură ar echivala cu o retragere a Americii din Europa. Anunțul că administrația Trump se pregătește să retragă soldați din România, o schimbare semnificativă, a stârnit îngrijorare pe flancul estic al Europei, subliniind o modificare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului.
Conform unor oficiali americani și europeni, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni despre decizia de a retrage trupele, urmând ca un anunț oficial să fie făcut în zilele următoare. Acești oficiali, care au solicitat anonimatul, au menționat că reducerea trupelor nu va depăși „mai mult de un batalion”.
Decizia de retragere vine într-un moment de anxietate crescută, având în vedere incidentele tot mai frecvente ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România. De asemenea, coincide cu eforturile președintelui american de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina. Consolidarea efectivelor și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după războiul Rusia-Ucraina, început în 2022.
Ministerul Apărării Naționale din România a menționat că „decizia era așteptată”, subliniind că țara este „în contact permanent cu partenerul strategic american”. „Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, se arată în comunicatul MApN.
Astfel, doar 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, conform Ministerului Apărării de la București.