Planificare militară și reacții internaționale
Pregătesc retragerea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Statele Unite intenționează să retragă o parte din trupele dislocate în România, în cadrul unei revizuiri strategice a prezenței militare globale. Măsura, care ar putea afecta până la un batalion din brigada americană de la Marea Neagră, marchează o schimbare semnificativă de priorități către emisfera vestică și regiunea Indo-Pacifică.
Decizia, aflată în pregătire în administrația Trump, ridică semne de întrebare privind angajamentul Washingtonului față de securitatea flancului estic al NATO și capacitatea de descurajare în fața Rusiei, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate, arată Kyiv Post.
Administrația Trump a notificat deja aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele, un anunț oficial fiind așteptat în zilele următoare. Într-o declarație acordată marți publicației Kyiv Post, oficialii – toți cerând anonimatul deoarece nu sunt autorizați să discute deliberările interne înainte de un anunț oficial – au declarat că reducerea trupelor nu se așteaptă să depășească „mai mult de un batalion”. De asemenea, au insistat că măsura nu va „avea un impact semnificativ asupra operațiunilor americane din regiune”.
Discuțiile interne au luat inițial în considerare reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România, au declarat sursele pentru Kyiv Post.
Motivul din spatele reducerilor este legat de o inițiativă mai amplă a Pentagonului de a concentra resursele pe emisfera vestică și de a contracara mai bine China în Pacific. Aceasta se aliniază cu revizuirea în curs a posturii forțelor de la Pentagon, care examinează cu atenție misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse pentru o schimbare către emisfera vestică și Indo-Pacific - punctul central al competiției și dominației strategice principale a Americii.
Totuși, pentru o regiune care încă se confruntă cu consecințele invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, momentul este considerat de unii ca fiind precar. Colonelul în retragere al armatei americane Richard Williams, fost director adjunct în cadrul diviziei de investiții în apărare a NATO, a declarat marți pentru Kyiv Post: „Nu există niciun motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”.
Într-o asigurare majoră adresată unuia dintre cei mai fideli aliați europeni ai Americii, președintele Trump s-a întâlnit recent cu noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, și a garantat că trupele americane din Polonia nu vor fi reduse. În timpul întâlnirii lor, Trump ar fi declarat că SUA „nici măcar nu s-a gândit” la retragerea soldaților din țară, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt”. Această promisiune a adus o oarecare ușurare la Varșovia.
„Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca fiind atractivă”, a declarat Justyna Gotkowska, directoare adjunctă la principalul think tank guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), subliniind „valoarea de descurajare” crucială a prezenței militare americane pe flancul de nord-est. Ea a mai declarat corespondentului Kyiv Post că unitățile de rotație – precum cele din România – sunt „cele mai ușor de retras”.
Polonia găzduiește în prezent până la 10.000 de soldați americani prin rotație, alături de sediul Corpului V desfășurat în avans.
Acțiunea a avut loc și pe fondul anunțului Armatei SUA – relatat de Stars and Stripes – că Divizia a 3-a Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane din România, care vizează fortificarea flancului estic al NATO. Divizia 3 Infanterie a preluat săptămâna aceasta comanda operațiunilor Armatei în regiunea Mării Negre, conducând o forță operativă de aproximativ 3.000 de soldați într-o desfășurare de nouă luni. Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată, luni, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul centru al forțelor americane din România, potrivit unui comunicat al Armatei. Operațiunile acoperă misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În timpul desfășurării sale, Forța Operativă de Fier a Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la crize, a liniilor de apărare a flancului estic și a extinderii forțelor terestre avansate”, a declarat Armata.
Administrația Trump este gata să retragă mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă, care a provocat valuri de îngrijorare în partea de est a Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, scrie Alex Raufoglu, corespondentul Kyiv Post la Washington DC. Jurnalistul se ocupă de Departamentul de Stat al SUA, călătorind în mod regulat împreună cu secretarul de Stat american în deplasările sale, potrivit Kyiv Post. Jurnalistul citează, în sprijinul celor relatate, trei oficiali americani și europeni „care au fost informați cu privire la această chestiune”. Sursa citată mai scrie că administrația Trump a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia sa de a retrage trupele.
În declarațiile făcute marți pentru Kyiv Post, oficialii – care au solicitat să rămână anonimi, deoarece nu sunt autorizați să discute deliberările interne înainte de anunțul oficial – au afirmat că reducerea trupelor nu ar trebui să depășească „mai mult de un batalion”. De asemenea, ei au insistat că această măsură nu va „afecta în mod semnificativ operațiunile SUA în regiune”.
Această decizie survine într-un moment de anxietate crescută, în urma incursiunilor rusești tot mai frecvente în spațiul aerian al NATO, inclusiv în România, reamintește autorul articolului. De asemenea, coincide cu aparenta decizie a președintelui SUA de a „dubla” eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina. În luna aprilie a acestui an, Ministerul român al Apărării preciza că „în acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii”. „La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA”, preciza atunci MApN.
Discuțiile interne au luat în considerare inițial reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România, au declarat sursele pentru Kyiv Post. Această distincție evidențiază un calcul geopolitic complex. Motivul reducerilor este legat de efortul mai amplu al Pentagonului de a concentra resursele asupra emisferei vestice și de a contracara mai bine China în Pacific. Acest lucru este în concordanță cu revizuirea în curs a poziției forțelor armate la Pentagon, care examinează misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse pentru o reorientare către emisfera vestică și Indo-Pacific – centrul principal al competiției strategice și al dominației Americii.
Cu toate acestea, pentru o regiune care se confruntă încă cu consecințele invaziei rusești din Ucraina, momentul este considerat de unii ca fiind problematic. Colonelul în retragere al armatei americane Richard Williams, fost director adjunct al diviziei de investiții în apărare a NATO, a declarat marți pentru Kyiv Post că „nu există niciun motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”. Ca o asigurare importantă pentru unul dintre cei mai fideli aliați europeni ai Americii, președintele Trump i-a garantat, cu ocazia întâlnirii sale oficiale după alegerea în funcția de președinte a polonezului Karol Nawrocki, că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia. În timpul întâlnirii, Trump ar fi spus că SUA „nici măcar nu s-au gândit” să retragă soldații din această țară, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt”. Promisiunea a adus o oarecare ușurare la Varșovia.
Justyna Gotkowska, director adjunct al principalului think tank guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanța asigurării, deși a remarcat îngrijorarea persistentă cu privire la prezența mai largă a SUA în Europa. „Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca o invitație”, a declarat Gotkowska unui grup de reporteri în cadrul unei mese rotunde, marți, la Ambasada Poloniei din Washington, subliniind „valoarea de descurajare” crucială a prezenței militare americane pe flancul nord-estic. Ea a mai declarat corespondentului Kyiv Post că unitățile rotative – precum cele aflate în prezent în România – sunt „cele mai ușor de retras”. Polonia găzduiește în prezent până la 10.000 de soldați americani rotaționali, împreună cu cartierul general al Corpului V.
Măsura a venit și pe fondul anunțului Armatei SUA – relatat de Stars and Stripes – că Divizia a 3-a Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane în România, care are ca scop fortificarea flancului estic al NATO. Divizia a 3-a de infanterie a preluat comanda operațiunilor armatei în regiunea Mării Negre, conducând o forță operativă de aproximativ 3.000 de soldați într-o misiune de nouă luni, scrie Kyiv Post. Unitatea a înlocuit Divizia 1 blindată luni, în cadrul unei ceremonii la baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul centru al forțelor americane din România, potrivit unui comunicat al armatei. „Operațiunile implică aproximativ 3.000 de soldați care participă la misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria”, scrie Stars and Stripes. În timpul desfășurării sale, Grupul operativ Iron al Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la crize, a liniilor de apărare ale flancului estic și a extinderii forțelor terestre avansate”, a declarat Armata.
Consolidarea nivelului trupelor și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după invazia rusă din Ucraina în 2022. Creșterea nivelului forțelor de către Pentagon a inclus o creștere a numărului de trupe în România și în jurul acesteia. Deși unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut în 2023 dacă să reducă aceste forțe rotaționale, liderii militari au optat în cele din urmă pentru menținerea unei prezențe extinse. Sosirea Diviziei a 3-a de Infanterie a avut loc în timp ce Pentagonul continua revizuirea poziției forțelor sale – o evaluare care ar putea avea implicații pentru misiunea Comandamentului European al SUA. În acest context critic, retragerea planificată a fost întâmpinată cu surprindere și confuzie.
Un fost oficial militar român, care a vorbit marți după-amiază cu Kyiv Post, a calificat decizia drept „greu de înțeles”, mai ales având în vedere că prezența militară actuală a SUA în Europa – aproximativ 80.000 de soldați – este modestă din punct de vedere istoric. Reducerea vine, de asemenea, în ciuda faptului că legislatorii din ambele partide americane susțin o prezență militară americană puternică de-a lungul flancului estic după 2022, considerând-o un semnal crucial pentru Putin. Propunerea de retragere apare în contextul în care Rusia continuă să testeze hotărârea NATO, demonstrată prin numeroase incursiuni aeriene și cu drone pe flancul estic în septembrie. NATO a răspuns prin lansarea Eastern Sentry (Santinela Estică), o activitate de vigilență sporită, dar reducerea trupelor americane riscă să transmită un mesaj contradictoriu.
Experții consideră că reducerea prezenței forțelor americane ar putea slăbi interesele și influența Statelor Unite, încurajând potențial percepția Rusiei că descurajarea s-a atenuat. În declarația acordată Kyiv Post, fostul oficial NATO, colonelul Williams, a dezvoltat acest punct, afirmând că Alianța continuă să considere prezența sa vitală pentru stabilitate. El a menționat că Alianța și-a fortificat flancul estic cu trupe rotative în roluri de descurajare, construind în același timp o bază aeriană importantă la Cincu, care se preconizează că va deveni cea mai mare din Europa.
Între timp, Rusia a solicitat reducerea forțelor la nivelurile dinainte de 1997, ceea ce ar include posibile reduceri ale NATO în România și Bulgaria. Williams a adăugat că recenta dislocare a Diviziei 101 Aeropurtate (Airmobile) cu grad ridicat de pregătire în regiune sugerează că capacitatea sa de dislocare rapidă ar putea face ca o brigadă să fie disponibilă pentru utilizare operațională în altă parte, dacă apar noi cerințe. „Există multe variabile în joc”, a spus el. Decizia pune un accent reînnoit pe aliații europeni pentru a prelua o parte mai mare din povara securității, chiar dacă Centrul pentru Studii Estice din Polonia avertizează că tranziția către un NATO condus mai mult de Europa trebuie să fie „structurată” pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea percepe ca pe o „invitație”. Armata SUA rămâne angajată față de baza MK, un sentiment repetat de un fost trimis special al președintelui pentru Ucraina la începutul acestui an.
Cu toate acestea, retragerea iminentă a unei brigăzi rotative marchează o schimbare izbitoare în prioritățile SUA, obligând aliații să-și regândească poziția de apărare, pe măsură ce Washingtonul își îndreaptă atenția atât către emisfera vestică, cât și către Pacific, scrie autorul în încheierea articolului.