Discriminare salarială în justiție
Șapte procurori DNA din Iași, inclusiv șefa instituției, au cerut în instanță salarii mai mari cu 60%. Aceștia susțin că veniturile lor ar trebui să fie similare celor primite de procurorii europeni delegați din România. "Nu este just ca un procuror european să câștige mai mult decât colegul său care lucrează la același tip de cazuri în România", a declarat unul dintre procurori. Această acțiune vine după ce judecătorii Tribunalului le-au respins solicitările inițiale. Procurorii români au contestat decizia la Curtea de Apel, conform informațiilor furnizate de Observator.
Procurorii DNA argumentează că, la nivel de pregătire profesională și responsabilități, nu există diferențe semnificative între ei și colegii lor europeni. De exemplu, un procuror din cadrul DNA câștigă în prezent aproximativ 20.000 de lei lunar, în timp ce un procuror european primește 32.000 de lei. S-a constatat că volumul de muncă al procurorilor din România este adesea mai mare decât cel al colegilor europeni. Aceștia au depus dovezi în instanță, inclusiv statistici privind numărul de dosare gestionate.
Potrivit unui raport al Ministerului Justiției din 2024, procurorii DNA au instrumentat un număr semnificativ de cazuri de fraudă europeană, demonstrând astfel că sunt expuși la un volum de muncă considerabil. De asemenea, procurorii solicită retroactivitatea salariilor, începând cu 1 iunie 2021, data în care a fost înființat Parchetul European (EPPO).
În România, peste 100 de procurori din 14 județe, inclusiv București, au intentat procese pentru a obține creșteri salariale similare cu cele ale procurorilor europeni. Aceștia afirmă că se confruntă cu discriminare salarială, având în vedere că își desfășoară activitatea în aceeași țară și pentru aceleași tipuri de infracțiuni. "Este inacceptabil ca noi, care avem aceeași responsabilitate, să fim plătiți mai puțin", a declarat un procuror din București.
Deși instanțele au respins până acum majoritatea cererilor, procurorii continuă să conteste deciziile. Judecătorii au subliniat că diferențele salariale sunt rezultatul unor reglementări diferite pentru salariile naționale față de cele europene. Aceste reglementări stabilesc că procurorii din România sunt plătiți conform legislației naționale, în timp ce procurorii europeni sunt remunerați conform normelor europene.
"Discriminarea invocată este speculativă", au concluzionat judecătorii Tribunalului Iași într-o hotărâre recentă, menționând că nu poate exista o discriminare reală atâta timp cât salariile se bazează pe reglementări distincte. Aceasta a fost o decizie criticată de către procurori, care consideră că ar trebui să aibă parte de același tratament juridic ca și colegii lor europeni. La nivel național, s-au acordat deja câteva măsuri de creștere a salariilor pentru magistrați în ultimii ani, dar acestea nu au fost suficiente pentru a înlătura nemulțumirile actuale.
Pe lângă acțiunile legale, procurorii au semnalat și o serie de probleme structurale în sistemul de justiție, inclusiv lipsa de personal și resurse insuficiente. Aceștia subliniază că un sistem judiciar bine plătit și motivat este esențial pentru a asigura integritatea și eficiența proceselor legale.
În concluzie, cererile procurorilor DNA și DIICOT reflectă o nemulțumire mai largă în rândul magistraților români, care consideră că sunt subapreciați în raport cu colegii lor europeni. Acest lucru ar putea avea implicații semnificative asupra moralei în sistemul de justiție, iar rezultatul apelurilor ar putea schimba radical modul în care sunt remunerate profesiile juridice în România.
Următorii pași vor include așteptarea deciziilor instanțelor de apel, care vor clarifica dacă aceste cereri vor fi acceptate sau nu.