Discriminare salarială invocată
Procurorii DNA din Iași au solicitat recent, prin intermediul instanței, o majorare a salariilor cu 60%, argumentând că remunerația lor este semnificativ mai mică în comparație cu cea a procurorilor europeni. Conform unei declarații a Cristinei Chiriac, șefa Serviciului Teritorial Iași, "Avem aceleași atribuții și pregătire profesională, iar volumul de muncă este chiar mai mare decât cel al colegilor noștri din cadrul Parchetului European". Această solicitare a fost prezentată Tribunalului Iași, o instanță care a respins cererea, dar procurorii au anunțat că vor face apel la Curtea de Apel.
În prezent, salariul net lunar al unui procuror DNA este de aproximativ 20.000 de lei, comparativ cu cei 32.000 de lei câștigați de un procuror european. Această diferență salarială a fost justificată de procurorii din România prin comparații referitoare la numărul de dosare gestionate. În 2023, DNA a instrumentat 1.431 de dosare legate de fraude cu fonduri europene, dintre care 636 au fost soluționate, iar 186 au fost trimise către EPPO (Parchetul European). Din acestea, doar 67 au fost preluate de procurorii europeni.
„Se constată că ponderea majoritară a cauzelor în materia fraudelor cu fonduri europene a fost în continuare instrumentată de DNA, iar nu de EPPO”, au subliniat procurorii DNA. Aceștia consideră că, având în vedere volumul de muncă și responsabilitățile, salariile lor ar trebui să fie egalate cu cele ale procurorilor europeni. De asemenea, procurorii români invocă faptul că, de la înființarea EPPO în 2021, au fost discriminați în ceea ce privește remunerația.
Reprezentanții DNA, ca angajator, au respins aceste argumente, explicând că procurorii europeni sunt angajați ai Consiliului European și nu ai statului român. Aceștia au argumentat că diferențele de salariu nu sunt rezultatul unui criteriu discriminatoriu, ci al statutului diferit al angajatorului. Tribunalul a acceptat acest raționament, considerând că procurorii DNA și cei europeni nu se află în situații comparabile.
În ceea ce privește legislația aplicabilă, Tribunalul a invocat Regulamentul UE care reglementează funcționarea EPPO, subliniind că procurorii din cadrul acestuia sunt subordonați direct parchetului central european și nu autorităților naționale. Aceasta a fost o altă justificare a deciziei instanței de a respinge cererea procurorilor DNA.
Acum, cazul se află în apel, iar procurorii români speră să obțină o decizie favorabilă. Este de așteptat ca această situație să genereze discuții mai ample în societatea românească, având în vedere implicațiile salariale și de resurse umane în sistemul judiciar. Se pune întrebarea dacă statul român va decide să îmbunătățească condițiile de muncă și remunerația procurorilor, având în vedere provocările cu care se confruntă aceștia în exercitarea atribuțiilor lor.
În concluzie, discuția privind salariile procurorilor DNA și compararea acestora cu cele ale procurorilor europeni va continua să fie un subiect sensibil și controversat.
Aceasta va influența nu doar moralul angajaților din sistemul judiciar, ci și imaginea instituțiilor românești pe plan european în contextul cooperării internaționale în domeniul justiției.