Tăieri de 10% și reducerea parlamentarilor
Coaliția de guvernare a ajuns, marți, 4 noiembrie 2025, la un acord privind reforma administrației publice. Potrivit ultimelor discuții purtate în cadrul întâlnirilor de la Palatul Victoria, se preconizează reduceri de personal de 10% în administrația centrală, ceea ce ar putea conduce la concedierea a peste 13.000 de angajați. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat: "Această reformă este esențială pentru eficientizarea activității administrației și pentru reducerea cheltuielilor publice."
La nivelul administrației locale, reducerile de personal vor fi distribuite diferit, în funcție de nevoile fiecărei primării. Conform Institutului Național de Statistică, unele primării se confruntă cu o lipsă de personal, iar domeniile precum apărarea și educația vor fi excluse de la aceste tăieri, având în vedere deficitul de angajați în aceste sectoare. Potrivit datelor din 2023, în educație, lipsa de cadre didactice a crescut cu 15% față de anul anterior, ceea ce face ca tăierile în acest domeniu să fie impracticabile.
O altă componentă a acordului vizează reducerea numărului de parlamentari cu 10%, o măsură care va fi implementată începând cu următoarea legislatură din 2028. Această inițiativă a fost discutată extensiv în trecut, fiind o restanță de la referendumul din 2009, când cetățenii au votat pentru reducerea numărului parlamentarilor la 300. USR a reluat această propunere recent în Parlament, susținând că este necesară pentru a răspunde cerințelor populației.
Reforma administrației publice a fost un subiect controversat în coaliție, generând dezbateri aprinse între partidele care compun guvernul. PSD a propus un model de autonomie locală, permițând autorităților locale să decidă unde să facă reducerile, în timp ce UDMR a militat pentru criterii bine definite în aplicarea acestor reduceri. Această divergență de opinii a dus la întârzieri semnificative în finalizarea reformei.
Pe lângă reforma administrației, coaliția se confruntă cu provocări și în domeniul pensiilor magistraților. Discuțiile au fost neclare, iar liderii coaliției nu au reușit să ajungă la un consens. Reforma pensiilor speciale, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), trebuie să fie finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie. Premierul a subliniat importanța rezolvării acestei probleme, avertizând că România riscă să piardă aproximativ 230 de milioane de euro din fondurile europene dacă nu se respectă termenul limită.
Conform analizei realizate de Eurostat, România se află pe o cale dificilă în ceea ce privește eficiența administrației publice, având un număr mare de angajați în raport cu alte state europene. De exemplu, în 2024, raportul angajaților publici la 1.000 de locuitori era de 11,6, comparativ cu media de 9,2 în Uniunea Europeană. Această situație a generat presiuni asupra guvernului pentru a implementa reforme semnificative.
În concluzie, acordul de marți marchează un pas important pentru coaliția de guvernare, dar provocările rămân semnificative. Tăierile de personal și reducerea numărului parlamentarilor sunt măsuri necesare, însă implementarea lor va necesita o coordonare atentă și o comunicare eficientă între toate părțile implicate.
Următoarele săptămâni vor fi critice pentru a asigura că reformele sunt adoptate și că angajamentele asumate sunt respectate, în special în ceea ce privește reforma pensiilor speciale, care rămâne o prioritate urgentă pentru guvern.