13.000 de bugetari vor fi concediați
Coaliția de guvernare a ajuns marți, 4 noiembrie 2025, la un consens pentru reforma administrației publice, care prevede eliminarea a 10% din posturile ocupate, conform unor surse politice. Aceasta înseamnă că peste 13.000 de bugetari vor fi disponibilizați. Proiectul ar urma să fie definitivat în această săptămână, iar săptămâna viitoare va intra în avizare la ministere, fiind pregătit pentru a fi prezentat în Parlament, în cazul în care liderul PNL, Ilie Bolojan, își va angaja răspunderea pe acest proiect. "Este un pas necesar pentru eficientizarea activității administrației publice", a declarat Bolojan în cadrul Biroului Politic al PNL.
În ultimele săptămâni, coaliția extinsă a întâmpinat dificultăți în a ajunge la o variantă comună. Propunerea PSD, susținută de primari și șefii de consilii județene, solicita mai multă libertate locală, cerând ca deciziile de concediere să fie lăsate la latitudinea autorităților locale. Aceștia doreau să fie capabili să reducă personalul cu cel puțin 10% din fondul de salarii, fie prin restructurare, fie prin comasarea de servicii sau prin blocarea unor posturi vacante. În contrast, UDMR a promovat o abordare mai strictă, insistând ca 10% din posturile efectiv ocupate în administrație să fie eliminate.
Reforma administrației locale a fost inițial inclusă în pachetul de măsuri 2, dar, în ultimele luni, cele patru partide de guvernare nu au reușit să se pună de acord asupra formei finale a acestuia. Pe lângă reforma administrației, liderii coaliției se confruntă și cu probleme legate de pensiile magistraților. Discuțiile din cadrul coaliției sunt complicate, iar un acord nu a fost încă realizat.
Problema pensiilor speciale este un jalon important în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie rezolvată până la finalul lunii noiembrie. În caz contrar, România ar putea pierde fonduri europene în valoare de peste 230 de milioane de euro. Bolojan a declarat marți dimineață că "susține rezolvarea în cursul lunii noiembrie a problemei pensiilor speciale", reiterând astfel angajamentul coaliției de a aborda aceste chestiuni urgente.
Analizând impactul acestor măsuri, experții consideră că disponibilizările ar putea genera un val de nemulțumiri în rândul angajaților din administrația publică. Profesorul de sociologie, Andrei Radu, de la Universitatea din București, a afirmat că "concedierile masive pot duce la o scădere a moralului angajaților rămași și la o deteriorare a serviciilor publice oferite cetățenilor". De asemenea, el a subliniat că un astfel de demers ar trebui să fie însoțit de un plan de reabilitare a personalului rămas.
Pe de altă parte, susținătorii reformei argumentează că eficientizarea administrației publice este esențială pentru a răspunde provocărilor actuale. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, România are în prezent aproximativ 130.000 de angajați în sectorul public, iar o reducere de 10% ar putea genera economii semnificative la bugetul de stat.
În concluzie, reforma administrației publice este un subiect de mare amploare care afectează nu doar angajații din sectorul public, ci și întreaga societate românească. Coaliția trebuie să navigheze cu atenție prin acest proces, având în vedere că orice greșeli pot avea consecințe pe termen lung.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale pentru a determina cum vor fi implementate aceste măsuri și cum vor fi gestionate reacțiile din partea publicului și a angajaților din administrație.