Competiție de influență religioasă
Catedrala mântuirii reprezintă subiectul principal al acestui articol. La 26 octombrie 2025, Catedrala Națională a României s-a deschis oficial în București, devenind cea mai mare catedrală ortodoxă din lume. Construcția, ce a durat 15 ani, a fost inaugurată în prezența a mii de pelerini, clerici și demnitari, inclusiv a premierului Ilie Bolojan. 'Această catedrală reprezintă o afirmare a identității naționale române', a declarat Laurențiu Plesca, cercetător la Universitatea din București.
Catedrala, situată între Ministerul Apărării și Palatul Parlamentului, impresionează prin înălțimea de 127 de metri și a costat peste 300 de milioane de euro, majoritatea fondurilor provenind din contribuțiile contribuabililor români. Poate găzdui 5.000 de credincioși în interior și peste 23.000 pe esplanada din față, având cel mai mare iconostas din lume și o colecție impresionantă de mozaicuri.
În contextul geopolitic actual, analiștii subliniază că deschiderea acestei catedrale are implicații profunde asupra influenței religioase în Europa de Est, într-un moment în care Rusia încearcă să-și extindă puterea spirituală. 'Catedrala este un simbol al puterii soft românești', a afirmat Plesca, evidențiind competiția dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Rusă.
Această deschidere a fost primită cu cinism în Rusia, unde canalele pro-Kremlin au contestat legitimitatea României ca națiune ortodoxă. De asemenea, agenția de presă TASS a raportat că oficiali români au fost huiduiți la ceremonie, fiind numiți 'hoți' de către participanți.
Biserica Ortodoxă Rusă, cu peste 90 de milioane de membri, și-a intensificat influența în ideologia de război a Kremlinului, în special după invazia Ucrainei în 2022. Patriarhul Kirill a susținut că războiul este o luptă împotriva 'forțelor răului', iar legăturile dintre Biserica Rusă și politica rusă au dus la o deziluzie în rândul enoriașilor din afara Rusiei, inclusiv în Moldova.
În Moldova, Biserica Ortodoxă Română câștigă teren, cu susținerea a tot mai multor credincioși care se îndepărtează de Biserica Rusă. 'După invazia din Ucraina, Biserica Rusă își pierde influența în Moldova', a declarat Plesca, subliniind faptul că mulți clerici au ales să treacă sub jurisdicția Bisericii Române.
Guvernul moldovean a denunțat recent campaniile de dezinformare rusești, care au vizat influențarea alegerilor parlamentare din Moldova. De asemenea, au fost raportate plăți către preoți moldoveni pentru a promova agenda pro-rusă în timpul campaniilor electorale.
În contrast, Lucian Leuștean, expert în relații internaționale, subliniază că deschiderea Catedralei Naționale nu este o provocare directă pentru Moscova, ci o reafirmare a identității naționale românești. 'Este un simbol al religiozității care depășește trecutul comunist și reafirmă puterea credinței în societatea românească', a concluzionat Leuștean.
Astfel, Catedrala Națională a României devine nu doar un loc de cult, ci și un simbol al schimbărilor geopolitice și religioase din regiune, evidențiind competiția dintre influențele occidentale și cele rusești în Europa de Est.