Confort termic la costuri reduse
Încălzirea iarna: reprezintă subiectul principal al acestui articol. După toamnă vine iarna și este o provocare să ne menținem confortul termic la bani puțini. Vorbim astăzi despre ce putem face pentru a reduce factura și să fim și prietenoși cu mediul. "Dacă dăm foc la lemne și cărbune, pe termen lung, nu e nici eficient, nici prietenos cu mediul, nici sustenabil. Acum, e o realitate pentru că în România problema de fond este că avem foarte multe locuințe vechi", a punctat Iancu Guda, economist și expert în eficiența energetică.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), 11% din locuințele din România sunt mai vechi de un secol, iar 37% sunt construite între 1945 și 1969. Aceasta înseamnă că aproape jumătate din locuințe au fost ridicate înainte de 1970, adică acum 55 de ani. În perioada post-Revoluție, doar 7% din locuințe au fost construite între 2000 și 2010, iar 2% după 2010. Ponderea locuințelor construite după Revoluție prezintă o medie națională de 13%. În județul Constanța, 22% din locuințe sunt construite după 1989, în București 17%, Cluj 22%, iar Timiș 16%. Majoritatea județelor rămân sub media națională.
O altă problemă semnificativă este că doar un sfert din locuințe sunt asigurate împotriva riscurilor de cutremur, inundații, incendii și alte calamități, prin polița de asigurare obligatorie pentru locuințe (PAD), care costă doar 10 sau 20 de euro pe an. "Și statul ne învață prost, că indiferent că avem sau nu avem asigurare obligatorie, oricum ne despăgubește în caz de dezastre naturale", a adăugat Guda.
Centrala termică rămâne în România cea mai folosită, cu un parc național de 2,7 milioane de unități, în creștere anual cu 250.000 de unități. Însă, pompele de căldură reprezintă o alternativă sustenabilă, prietenoasă cu mediul și eficientă, asigurând cele mai mici facturi. Problema principală constă în costurile ridicate de instalare. Există, însă, și opțiuni de sisteme hibride, care integrează pompele de căldură cu centralele termice existente, îmbunătățind astfel eficiența și reducând costurile.
Pentru a încuraja instalarea pompelor de căldură, statele din Uniunea Europeană oferă stimulente financiare pentru a ajuta populația să își recupereze o parte din investiție. De exemplu, în Cehia se oferă o subvenție de până la 5.700 de euro, în Ungaria, jumătate din investiție este acoperită de stat, dar nu mai mult de 7.300 de euro. În Germania, se pot obține 18.000 de euro, în Franța, 15.000, iar în Polonia, 10.000 de euro pentru instalarea pompelor de căldură.
Deși costul inițial poate fi un impediment, pompele de căldură sunt cele mai eficiente, iar facturile reduse permit consumatorilor să redirecționeze resursele financiare către alte necesități. "Astfel, statul se recuperează prin reducerea risipei, prin creșterea eficienței și sunt niște investiții aceste subvenții, nu sunt niște bani aruncați aiurea. […] Toate țările din Europa o fac și nu cred că sunt ăia proști și noi deștepți", a concluzionat Iancu Guda.
În concluzie, pentru a face față provocărilor iernii din acest an, este esențial ca România să adopte soluții eficiente și sustenabile pentru încălzire, inspirându-se din bunele practici ale altor țări europene.
Următorii pași includ promovarea educației financiare pentru cetățeni și stimularea investițiilor în infrastructura energetică eficientă.