Obligațiile băncilor și protecția clienților
În ultimele luni, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a înregistrat un val de sesizări privind fraudele comise prin intermediul canalelor bancare. Conform datelor CSALB, în 2025, numărul sesizărilor a crescut cu 40% față de anul precedent, ceea ce indică o tendință alarmantă în rândul consumatorilor care cer sprijinul instituțiilor de credit pentru a-și recupera economiile pierdute în urma atacurilor informatice. „Fraudele prin intermediul canalelor online devin din ce în ce mai sofisticate, iar consumatorii trebuie să fie conștienți de riscurile în care se află”, a declarat directorul CSALB, Radu Munteanu.
În unele cazuri, păgubiții au reușit să își recupereze sumele pierdute, însă există și situații în care aceștia plătesc rate la un credit de care nu au beneficiat niciodată în realitate. Avocatul Luca Păun a subliniat obligațiile pe care le au băncile în fața acestor fraude, explicând că „instituțiile financiare trebuie să implementeze măsuri de securitate adecvate pentru a proteja clienții de atacurile cibernetice”.
Digitalizarea accelerată a serviciilor financiare a schimbat radical relația dintre clienți și bănci. Potrivit unui raport Eurostat din 2024, 65% dintre români folosesc servicii bancare online, ceea ce a dus la o creștere a expunerii la fraude. „Automatizarea proceselor și accesibilitatea sporită pot fi benefice, dar și riscante”, adaugă avocatul Păun. Acesta menționează că tipurile de fraude, cum ar fi vishingul, phishingul sau smishingul, sunt din ce în ce mai frecvente.
Conform Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată, băncile au obligația de a-și proteja clienții prin implementarea unor măsuri de securitate, cum ar fi autentificarea strictă a utilizatorilor. „Aceste măsuri sunt esențiale pentru a reduce riscul de acces fraudulos la conturi”, a declarat Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).
Pe lângă responsabilitățile tehnice, băncile trebuie să informeze clienții despre riscurile asociate cu tranzacțiile online. Conform unui studiu realizat de Banca Națională a României (BNR) în 2025, 75% dintre români nu sunt conștienți de riscurile asociate cu frauda online. „Educația financiară este crucială”, adaugă Iacob, subliniind că băncile ar trebui să utilizeze canale de comunicare eficiente pentru a educa consumatorii.
Un alt aspect important este responsabilitatea băncilor în cazul în care o fraudă are loc. Potrivit Legii nr. 209/2019, în cazul unei tranzacții neautorizate, banca este obligată să restituie suma debitată fără întârziere. „Sarcina probei revine băncii, care trebuie să demonstreze că tranzacția a fost autorizată de client”, explică avocatul Păun.
Cu toate acestea, există critici asupra modului în care băncile gestionează frauda. „Adesea, instituțiile bancare aruncă vina asupra consumatorului, invocând neglijența”, afirmă Iacob. Aceasta este o problemă recurentă, iar avocatul Păun subliniază că este important ca băncile să demonstreze că au respectat toate măsurile de securitate.
În plus, Alin Iacob propune înființarea unui task force antifraudă, compus din specialiști ai Poliției și băncilor, care să colaboreze pentru a răspunde rapid cazurilor de fraudă. „O abordare coordonată ar putea îmbunătăți semnificativ rata de recuperare a fondurilor pierdute”, afirmă el.
Pe lângă măsurile preventive, este esențial ca băncile să reacționeze prompt în cazul unei suspiciuni de fraudă. „În momentul în care se identifică o activitate suspectă, contul trebuie blocat imediat, iar clientul notificat”, explică avocatul. Aceasta ar putea preveni pierderi suplimentare pentru consumatori.
În concluzie, frauda online reprezintă o problemă majoră pentru consumatorii români, iar băncile au obligații semnificative în protejarea acestora. Este esențial ca instituțiile financiare să îmbunătățească măsurile de securitate și să educe clienții cu privire la riscuri. Colaborarea între bănci, autorități și consumatori este crucială pentru a reduce impactul acestor fraude.
Responsabilitatea nu trebuie să cadă exclusiv pe umerii consumatorilor, iar băncile trebuie să-și asume rolul de protecție a clienților lor.