Creșteri de prețuri la energie în România
Recent, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat o nouă majorare a taxei de cogenerare, ceea ce va determina o creștere semnificativă a facturilor la căldură și curent pentru români. Aceasta este a patra majorare în ultimele luni și va intra în vigoare începând cu data de 1 noiembrie 2025. Potrivit ANRE, taxa de cogenerare va crește de la 0,0084 lei/kWh la 0,0136 lei/kWh, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 50 de bani pe kilowatt-oră consumat.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a subliniat că această taxă a fost introdusă în 2011 cu scopul de a sprijini construcția de centrale energetice de înaltă eficiență. „După 14 ani de plată a acestei taxe, consumatorii ar fi trebuit să beneficieze de energie electrică și termică mai ieftină, nu mai scumpă”, a declarat Chisăliță.
Conform datelor oficiale, majorarea recentă a taxei de cogenerare se aliniază cu creșterea cotei TVA la energia termică, care a urcat de la 5% la 11%. Aceasta va influența și mai mult prețurile facturilor, românii fiind deja afectați de majorări anterioare. De exemplu, consumatorii care folosesc 200 de kilowați-oră pe lună vor observa o scumpire de aproape 1 leu la factura de curent, iar costurile pentru căldură vor crește cu aproximativ 24 de lei pentru o garsonieră și 54 de lei pentru un apartament cu patru camere.
Analizând impactul acestor creșteri, se observă o tendință îngrijorătoare. În 2022, taxa de cogenerare a înregistrat cea mai mare creștere de până acum, iar fondul acumulat, care ar fi trebuit să sprijine dezvoltarea centralelor de cogenerare, a fost aproape exclusiv folosit pentru subvenționarea producției de energie termică în diverse orașe din țară.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări majore în privința prețurilor la energie, iar aceste majorări periodice nu fac decât să accentueze nemulțumirea consumatorilor și să ridice semne de întrebare cu privire la eficiența utilizării fondurilor provenite din taxe.
Dumitru Chisăliță a adăugat că „banii din aceste taxe au fost folosiți pentru subvenții în alte localități, nu pentru investițiile promise”, ceea ce subliniază o problemă de transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor energetice. Pe lângă acestea, s-au dezvoltat și opinii contradictorii, unii specialiști susținând că aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura un sistem energetic viabil pe termen lung, în timp ce alții consideră că măsurile nu sunt suficiente pentru a îmbunătăți eficiența energetică a României.
În concluzie, impactul acestor majorări va fi resimțit de către toți consumatorii români, iar perspectivele nu sunt încurajatoare în absența unor măsuri clare de reformă și investiții în infrastructura energetică.
Următorii pași ar trebui să includă o analiză detaliată a modului în care sunt utilizate fondurile din taxa de cogenerare și o transparență mai mare în ceea ce privește deciziile ANRE.