Tradiții și superstiții de Moșii
Moșii toamnă, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Moșii de toamnă 2025 este una dintre cele mai importante zile de pomenire a celor adormiți din calendarul ortodox. Este o zi de mare încărcătură spirituală, dedicată rugăciunii, milosteniei și amintirii celor morți. Creștinii pregătesc din timp colivă, colaci și bucate calde pentru sufletele celor dragi.
Biserica Ortodoxă a rânduit ca Moșii de toamnă să fie prăznuiți în prima sâmbătă din luna noiembrie, între Sfântul Dumitru (26 octombrie) și Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril (8 noiembrie).
În 2025, sărbătoarea are loc la data de 1 noiembrie, această zi fiind cunoscută și ca Sâmbăta Morților sau Moșii de Sfântul Dumitru. Ziua este închinată celor adormiți, iar credincioșii cred că sufletele lor se întorc printre cei vii pentru a primi rugăciuni și daruri de pomană.
Potrivit tradiției, există anumite lucruri care nu se fac în această zi, pentru ca pomenirea să fie primită și pacea sufletelor să nu fie tulburată. În primul rând, nu se spală, nu se coase și nu se face curat în case. Ziua de Moși este dedicată rugăciunii și odihnei sufletului, nu treburilor gospodărești.
De asemenea, nimeni nu trebuie să se certe și nu se vorbește de rău. Se spune că în această zi porțile cerului se deschid, iar sufletele celor plecați aud cuvintele celor vii.
În plus, nu se aruncă pâinea și nu se varsă vinul. Orice aliment sau băutură care se oferă astăzi trebuie respectat, căci se crede că moșii se hrănesc cu aburul bucatelor calde. Nu în ultimul rând, nu se dau de pomană lucruri necurate. Nu se dă de pomană țigări, alcool tare sau bani murdari. Se oferă, în schimb, alimente gătite, colivă, vin, fructe, colaci, plăcinte și prăjituri, cu un gând bun și rugăciune.
În dimineața Moșilor de toamnă, credincioșii merg la biserică cu colivă, colaci, vin roșu, lumânări și prescuri, care sunt sfințite de preot la Sfânta Liturghie. După slujbă, se face parastasul pentru cei adormiți, iar credincioșii împart pachete cu bucate calde și dulciuri pentru sufletele celor plecați.
În prima sâmbătă din luna noiembrie, credincioșii ortodocși celebrează Moșii de Toamnă, cunoscuți și sub numele de Sâmbăta Morților, o zi dedicată pomenirii celor adormiți. Această sărbătoare unește datinile religioase cu tradițiile populare și amintește despre importanța rugăciunii, recunoștinței și cinstirii celor trecuți la Domnul. În ziua Moșilor de Toamnă, credincioșii merg la biserică și la cimitir pentru a aduce daruri, lumânări și tămâie pe mormintele rudelor. De asemenea, se împart pomeni și ajutoare celor nevoiași, ca semn al compasiunii și solidarității creștine.
Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, prin care sufletul se apropie de bucurie sau suferință, în funcție de viața dusă pe pământ. Astfel, pomenirea celor adormiți exprimă credința în viața veșnică și legătura neîntreruptă dintre cei vii și cei plecați dintre noi.
Istoricul Simion Florea Marian consemna că în România există în jur de 20 de zile ale Moșilor pe parcursul anului. Termenul provine din cuvântul „strămoși” și desemnează atât persoanele trecute la cele veșnice, cât și zilele destinate pomenii și comemorării lor. Printre cele mai cunoscute zile de Moși se află: Moșii de primăvară (de Măcinici), Moșii de vară (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), Moșii de toamnă (prima sâmbătă din noiembrie), Moșii de iarnă (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).
În numeroase regiuni, tradiția include curățarea și împodobirea mormintelor, precum în Banat, Transilvania și Maramureș, unde obiceiul este cunoscut sub numele de Luminație. Biserica Ortodoxă folosește termenul „adormiți” pentru a se referi la cei trecuți la cele veșnice, subliniind că moartea nu este dispariție, ci o trecere spre o altă formă de existență. În Sfânta Scriptură, Mântuitorul vorbește despre cei adormiți ca despre oameni care „dorm” și pot fi treziți, exemplu întâlnit în episodul fiicei lui Iair (Luca 8,52).
Sâmbăta Morților precede Duminica, ziua Învierii, marcând astfel legătura dintre pomenirea celor adormiți și credința în viața de apoi. În credința populară, Moșii de Toamnă sunt însoțiți de obiceiuri și reguli care păstrează echilibrul între cei vii și cei plecați dintre noi: Se oferă pachete cu mâncare și pomeni celor săraci; Femeile își acoperă capul și se îmbracă curat; Se evită certurile și munca gospodărească, pentru a nu tulbura sufletele morților; Nu se mătură și nu se aruncă gunoiul, pentru a nu le îngrădi drumul.
Se spune că în această noapte sufletele morților revin pe pământ și colindă printre cei vii, motiv pentru care se recomandă prudență și respect față de tradițiile străbune.