Critici severe în SUA privind retragerea trupelor din România

Decizia administraţiei Trump de a retrage o brigadă rotativă a armatei SUA din România şi din alte ţări NATO aflate la graniţa cu Rusia a stârnit critici vehemente din partea veteranilor din SUA, care consideră această mişcare o greşeală strategică ce slăbeşte puterea de descurajare a alianţei şi joacă direct în favoarea lui Vladimir Putin, scrie sâmbătă Kyiv Post, cotidianul ucrainean care a relatat primul despre această redimensionare a trupelor americane.

Decizia de a pune capăt desfăşurării Diviziei 101 Aeropurtate vine în contextul în care agresiunea Rusiei în regiunea Mării Negre se intensifică, iar aliaţii NATO se confruntă cu o presiune crescândă de a rămâne în alertă. Pentagonul a prezentat această mişcare ca o „ajustare strategică” pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific, dar criticii susţin că momentul nu putea fi ales mai prost şi contrazice propria doctrină a Casei Albe, „pace prin forţă”.

Veterans On Duty (VOD), un grup care pledează pentru securitate naţională, condus de foşti membri ai armatei, a emis o declaraţie în care condamnă decizia Pentagonului. În fruntea mişcării împotriva retragerii se află Jeremy Hunt, fost căpitan al serviciilor de informaţii ale armatei americane, care a servit în Europa de Est şi care acum conduce VOD.

Într-un interviu acordat vineri ziarului Kyiv Post, Hunt a avertizat că decizia retragerii americane transmite un semnal dezastruos chiar în momentul în care Putin testează hotărârea NATO. „Este un element esenţial pentru descurajarea lui Putin – iar momentul nu putea fi mai prost”, a spus Hunt, adăugând: „În ultimele săptămâni, l-am văzut testând apărarea ţărilor de pe flancul estic”.

Hunt consideră că leadershipul american se bazează în esenţă pe prezenţă: „Este vorba despre a fi acolo pentru a descuraja şi a linişti. Nu pot să mă gândesc la un alt moment în care ar fi fost mai important să le arătăm aliaţilor noştri din regiune că suntem aici şi că îl descurajăm pe Putin într-un moment în care acesta este mai avântat ca niciodată în multe privinţe”, a subliniat el.

În cele din urmă, decizia Pentagonului reprezintă nu doar o greşeală tactică, ci şi o retragere simbolică, susţine Hunt. El a subliniat că prezenţa militară a SUA în Europa de Est a avut întotdeauna o dublă importanţă: ca forţă de instruire pentru aliaţi şi ca avertisment vizibil pentru Moscova.

„Când instruiam forţele ucrainene în 2016, nu era vorba doar de tactici”, a amintit el, explicând că era un semnal pentru Putin că SUA rămân ferme în ceea ce priveşte suveranitatea aliaţilor săi.

Retragerea de acum transmite mesajul opus – că „ne relaxăm vigilenţa în momentul în care Putin este mai îndrăzneţ ca niciodată”, a insistat el.

Echipa de luptă a Brigăzii 2 Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată, care staţionează în România din 2022, se va întoarce la baza sa din Kentucky fără a mai fi înlocuită. Oficialii americani au subliniat că numărul trupelor din Polonia şi ţările baltice va rămâne neschimbat, dar surse militare europene au declarat pentru Kyiv Post că se aşteaptă reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia până la jumătatea lunii decembrie.

Pentru veterani precum Hunt, această decizie riscă să creeze un vid într-o regiune care se pregăteşte deja pentru o escaladare. În ultimele săptămâni s-a înregistrat o creştere a incursiunilor dronelor şi avioanelor ruseşti în spaţiul aerian al membrilor NATO, precum România, Polonia şi Estonia – un model care, potrivit lui Hunt, subliniază „caracterul imediat” al ameninţării.

Decizia a zguduit guvernele din Europa de Est, deja îngrijorate de angajamentul oscilant al SUA faţă de NATO. Hunt a spus că retragerea brigăzii aduce inevitabil „consternare” printre aliaţi precum România şi Polonia, care ar putea acum să se întrebe dacă angajamentul Washingtonului faţă de articolul 5 – piatra de temelie a pactului de apărare reciprocă al NATO – este de neclintit. „Când începem să retragem brigăzile, aliaţii se întreabă în mod natural: este acesta începutul a ceva mai mare? Este acesta un semnal că vor urma şi alte măsuri?”, a arătat el. „Nu ne putem permite acest tip de incertitudine pe flancul estic al NATO – nu acum”, punctează veteranul.

Pentagonul a promis clarificări suplimentare în următoarele săptămâni, dar la Capitol Hill scepticismul este în creştere. Mai mulţi senatori cheie, inclusiv preşedinţii republicani ai Comisiilor pentru servicii armate din Senat şi Camera Reprezentanţilor, au criticat această mişcare ca fiind una care „trimite un semnal greşit Rusiei” şi „subminează descurajarea într-un moment critic”.

Unii oficiali americani au susţinut în privat că armatele europene sunt într-o formă mai bună acum decât înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, ceea ce permite Washingtonului să „înmâneze ştafeta”.

Hunt nu neagă că s-au înregistrat progrese, dar avertizează că pregătirea nu trebuie confundată cu paritatea. „Aplaud aliaţii noştri europeni – în special România – pentru creşterea cheltuielilor de apărare şi investiţiile în armatele lor”, a spus el, adăugând însă că aliaţii mai puternici nu sunt un motiv pentru retragere, ci un motiv pentru a dubla parteneriatul. „Ar trebui să întărim flancul estic, nu să ne reducem vizibilitatea”, a subliniat el.

Pe măsură ce Divizia 101 Aeropurtată se pregăteşte să plece, anxietatea creşte la Bucureşti, Bruxelles şi nu numai. Pentru veterani precum Hunt, care au petrecut ani de zile întărind liniile frontului NATO, decizia pare mai degrabă o invitaţie la erori de calcul decât o recalibrare. „Când ne retragem, îi dăm lui Putin spaţiu de manevră”, arată Hunt. „Într-un moment în care lumea urmăreşte dacă SUA mai conduc, acesta nu este doar un mesaj negativ, ci unul dezastruos”, conchide veteranul.

O alianţă bipartită formată din personalităţi influente din domeniul apărării din Congresul american intenţionează să blocheze planul controversat al administraţiei Trump de a retrage trupele din România şi din alte avanposturi NATO de la frontiera cu Rusia, scrie duminică Kyiv Post citând surse din Congresul SUA. Congresmenii americani intenţionează să prezinte în zilele următoare o lege care ar bloca efectiv retragerea trupelor americane din Europa, semnalând o bătălie legislativă cu miză mare, care traversează liniile de partid şi opune Casei Albe lideri-cheie ai Congresului într-o decizie fundamentală de politică externă.

Conflictul iminent survine după ce Pentagonul a confirmat planul – dezvăluit pentru prima dată de Kyiv Post marţi – de a întrerupe rotaţia trupelor în România. Criticii au condamnat imediat această mişcare, considerând-o un cadou pentru Vladimir Putin.

Sâmbătă, în cadrul unui interviu acordat Kyiv Post, doi consilieri senatoriali cu experienţă, familiarizaţi cu presiunile din Congres, au descris decizia Pentagonului ca fiind o „greşeală strategică” majoră, care subminează în mod direct poziţia de descurajare a NATO într-un moment în care tensiunile cu Rusia ating apogeul.

Cea mai puternică opoziţie este condusă de republicani de rang înalt din domeniul apărării, ceea ce subliniază dezacordul profund pe care această decizie l-a provocat în cadrul instituţiilor de securitate naţională ale partidului. Liderii republicani ai ambelor comisii ale forţelor armate din Congres – senatorul Roger Wicker şi reprezentantul Mike Rogers – au criticat într-o declaraţie comună decizia Pentagonului, calificând-o drept „necoordonată şi în contradicţie directă cu strategia preşedintelui”.

Ei nu au fost singuri. Congresmanul republican Mike Turner, care conduce delegaţia SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat rapid celor care se pronunţă împotriva deciziei. Vineri seara, senatorul republican Thom Tillis şi-a făcut şi el auzită vocea, subliniind caracterul brusc al deciziei.

„Reducerea prezenţei noastre în România contravine unei strategii solide”, a declarat Tillis. „România a fost un aliat de nădejde timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru consolidarea NATO”, a spus Tillis înainte de a fi şi mai tranşant: „Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliaţii Americii”.

Reacţia coordonată a republicanilor marchează un moment rar de sfidare faţă de politica militară a administraţiei sugerând o profundă îngrijorare că reducerea trupelor va degrada influenţa şi securitatea SUA în Europa, notează Kyiv Post.

Şi veteranii americani se opun planului Pentagonului de a reduce trupele de la graniţa cu Rusia. Preşedintele grupului care îi reprezintă pe veterani, Jeremy Hunt, a avertizat că reducerea trupelor subminează încrederea în Articolul 5 şi invită la un „calcul greşit” prin reducerea vizibilităţii SUA pe flancul estic.

Însă ceasul ticăie. Potrivit unor oficiali occidentali care au informat Kyiv Post vineri, după mişcarea din România, Pentagonul intenţionează să reducă forţele şi din Bulgaria, Ungaria şi Slovacia începând de luna viitoare.

Democraţii, la rândul lor, simt o oportunitate de a combate politica administraţiei şi de a proteja o structură esențială a alianţei. Adam Smith, membru democrat de rang înalt al Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanţilor, a părut să confirme iniţiativa legislativă în timpul unui discurs susţinut vineri la Consiliul pentru Relaţii Externe, prezentând acţiunea Congresului ca o necesitate urgentă.

„Noi, cei din Congres, vom încerca să punem lucrurile la punct pentru a-i împiedica să facă acest lucru, deoarece consider că este exact semnalul greşit pe care îl putem trimite lui Putin şi aliaţilor noştri europeni în acest moment”, a spus Smith.

El nu s-a ferit să vorbească despre implicaţiile mai largi, avertizând că această mişcare alimentează o tendinţă izolaţionistă periculoasă. „Se ajunge la subminarea întregii idei că îi vom arăta lui Putin că nu plecăm nicăieri. Dacă retragem forţe semnificative din Europa de Est, acest lucru subminează mesajul”, a subliniat el.

Democratul a atribuit decizia unei ideologii îngrijorătoare care a prins rădăcini în cadrul administraţiei. Retragerea, a susţinut Smith, „reflectă aripa izolaţionistă îngrijorătoare şi problematică din cadrul Partidului Republican, care consideră că restul lumii nu merită atenţia noastră”, a punctat reprezentantul democrat.

Pentagonul a încercat să prezinte retragerea ca o „ajustare strategică” logică, necesară pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific – noul „teatru de prioritate” al administraţiei.

Dar criticii de ambele părţi resping această justificare, argumentând că momentul nu putea fi ales mai prost şi că este în contradicţie directă cu mantra administraţiei „pace prin forţă”.

Diplomatul american Daniel Fried, unul dintre principalii arhitecţi ai politicii europene a SUA de după Războiul Rece, a sugerat într-un interviu acordat Kyiv Post că lupta este departe de a fi terminată. „Întotdeauna există o modalitate de a schimba o decizie în lumea lui Trump, nu-i aşa? Întotdeauna există o modalitate de a face acest lucru. Nimic nu este bătut în cuie”, a remarcat Fried, aprobând criticile venite dinspre Congres. „Cred că preşedintele Turner şi senatorul Wicker au dreptate să continue să insiste în această direcţie”, a spus el.

Comentariile lui Fried sugerează că Congresul are o şansă reală de a inversa politica. El şi-a exprimat speranţa că rezultatul final al revizuirii mai ample a poziţiei administraţiei va limita daunele.„Sper, de asemenea, că atunci când vom vedea rezultatele revizuirii poziţiei, acestea se vor reduce doar la retrageri simbolice şi nu la o reducere majoră”, a subliniat el.

Acţiunea Congresului pregăteşte terenul pentru o confruntare dramatică, forţând administraţia să aleagă între obiectivele sale politice şi voinţa unită a conducerii în materie de apărare a propriului partid, conchide Kyiv Post.