Investigație neobișnuită în industrie
O investigație „mai puţin obişnuită” este cea legată de Renault şi partenerii lor de dezvoltare, firme de inginerie cu care sunt în parteneriat pentru diferite proiecte tehnologice. Aici ne uităm să vedem dacă a existat o coordonare între aceste companii de a nu-şi „fura” angajaţii unii altora, a dezvăluit președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, citat de news.ro.
Ar fi o anchetă în premieră, a mai spus șeful instituției: „E o speţă mai puţin obişnuită, e pentru prima dată când ne uităm la genul ăsta de înţelegeri între companii, care nu ar fi concurente pe produsul lor final, dar erau concurente în atragerea forţei de muncă”.
Consiliul Concurenţei va finaliza zece investigaţii până la finalul anului şi are în lucru un total de 15-20 de investigaţii la nivelul întregului an. „Activitatea Consiliului Concurenţei merge în parametrii ei obişnuiţi. Avem în derulare peste 50 de investigaţii şi o terminăm în total, pe întregul an, 15-20 de investigaţii. Ceea ce înseamnă că în cele două luni care ne-au mai rămas vom termina cam 10. Vom finaliza investigaţiile, dar asta nu înseamnă neapărat amenzi. Investigaţiile se pot termina şi punând anumite condiţii şi pot fi şi cazuri în care suspiciunile noastre nu s-au confirmat şi vom finaliza investigaţia şi fără să impunem amenzi”, a adăugat Chițoiu.
Cea de-a doua investigație majoră, după cea din industria auto, este de pe piața tutunului încălzit, a mai spus președintele Consiliului Concurenței.
În contextul discuţiilor pe marginea unei posibile vânzări a activelor grupului petrolier rus Lukoil, în România, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, sâmbătă, că instituţia pe care o conduce nu a primit până în prezent o notificare oficială în legătură cu o eventuală tranzacţie privind aceste active. Declaraţia este semnificativă în condiţiile în care presa locală şi internaţională semnalează interesul pentru activele Lukoil, pe fondul sancţiunilor impuse de SUA grupului rus.
Preşedintele Consiliului Concurenţei a explicat diferenţele dintre două tipuri de notificări care pot deveni relevante într‑o astfel de tranzacţie. În opinia sa, notificarea către Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) este necesară dacă tranzacţia depăşeşte pragul de 2 milioane de euro. În paralel, Consiliului Concurenţei îi revine competenţa atunci când „cifra de afaceri a părţilor implicate este mai mare de 4 milioane de euro în anul anterior”.
„Nu am primit până în momentul de faţă… N‑am primit în toată perioada, n‑am primit nimic, nicio notificare, nimic”, a declarat Bogdan Chiriţoiu. El a detaliat: „Pragurile nu sunt aliniate. Dacă la CEISD tranzacţia este de peste 2 milioane de euro … la Consiliul Concurenţei nu ne uităm la valoarea tranzacţiei, ci la cifra de afaceri a părţilor implicate … regula este ca fiecare să aibă mai mult de 4 milioane de euro pe anul anterior şi împreună să aibă mai mult de 10 milioane de euro.”
Aceste precizări confirmă că, potrivit legislaţiei din România, autorităţile de concurenţă şi de investiţii străine funcţionează cu praguri şi criterii diferite pentru a stabili dacă o tranzacţie trebuie notificată. Grupul Lukoil, confruntat cu sancţiunile economice impuse de Statele Unite, a anunţat recent că a acceptat o ofertă din partea traderului global Gunvor pentru achiziţia filialei internaţionale Lukoil International GmbH, care gestionează activele internaţionale ale grupului.
În România, Lukoil activează prin rafinăria Petrotel‑Lukoil şi o reţea de aproximativ 320 de staţii de distribuţie, operate de Lukoil România – ambele aparţinând filialei Litasco, cu sediul în Elveţia. Într‑un articol referitor la intenţia de vânzare, publicaţia Europe Liberă remarca că: „O potenţială tranzacţie pentru activele internaţionale ale Lukoil, inclusiv cele din România, trebuie să ţină cont de licenţa de «wind‑down» emisă de Office of Foreign Assets Control (OFAC) până la 21 noiembrie 2025”.
Deşi Consiliul Concurenţei nu a primit notificarea menţionată, procesul de evaluare a potenţialelor tranzacţii rămâne relevant pentru industria energetică din România. Dacă o vânzare a activelor Lukoil ar urma să se concretizeze, aceasta ar putea atrage implicarea atât a CEISD, cât şi a autorităţii de concurenţă, în funcţie de criteriile declarate. Deocamdată însă, conform declaraţiei lui Chiriţoiu, autoritatea nu are dosar deschis pe această temă. Pentru investitori, transparenţa asupra structurii acţionariatului, provenienţa capitalului şi impactul asupra pieţei locale sunt elemente urmărite îndeaproape.
De exemplu, Ministerul Energiei a anunţat că va demara un proces de evaluare a tranzacţiei, după clarificarea completă a structurii acţionariatului şi provenienţei capitalului.