Analiza retragerii trupelor americane din România
Retragerea trupelor reprezintă subiectul principal al acestui articol. Publicația rusă Kommersant analizează decizia de reducere a trupelor americane din România, subliniind că "într-o serie de țări din regiune, se așteaptă ca Statele Unite să-și sporească prezența în viitorul apropiat". Potrivit publicației, Statele Unite își vor reduce contingentul militar din România de la 1.700 la 1.000 de soldați, dar concluzia este că "nu este vorba despre o slăbire semnificativă a flancului estic al NATO". În declarațiile recente ale ministrului român al Apărării, s-a menționat că o parte a contingentelor americane va fi retrasă și din alte țări est-europene, inclusiv Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
Experți din domeniu au anticipat această mișcare încă de la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump, indicând că o direcție tot mai importantă pentru Washington devine regiunea indo-pacifică, unde SUA își întăresc prezența pentru a contracara influența Chinei. În plus, europenii, membri NATO, sunt încurajați să își asigure singuri apărarea. Această informație a fost subliniată și de reprezentanții Alianței Nord-Atlantice, care au afirmat că "nu este nimic extraordinar în reducerea contingentelor militare ale SUA în Europa".
În perioada Războiului Rece, Statele Unite aveau aproximativ 500.000 de soldați în Europa, iar numărul acestora a fluctuat în ultimii ani între 75.000 și 105.000. La începutul anului 2025, în Europa erau 84.000 de militari americani, cei mai mulți dintre aceștia fiind dislocați în Polonia, cu aproximativ 10.000 de soldați. Ministrul apărării naționale al Poloniei, Władysław Marcin Kosiniak-Kamysz, a asigurat că SUA nu își reduc prezența în țara sa.
Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al SUA la NATO, a declarat că "puternica prezență americană și devotamentul față de Europa rămân neschimbate", subliniind că ajustările în dispozitivul militar nu vor afecta securitatea europeană. Se estimează că în regiunile estice, cum ar fi Polonia, SUA ar putea chiar să își intensifice prezența militară.
Pe lângă aceasta, mass-media germană a raportat că, în timp ce retragerea se desfășoară, SUA intenționează să crească numărul de arme nucleare tactice dislocate în Europa, având în vedere că aproximativ 120 de bombe aeriene americane cu focoase nucleare sunt deja amplasate în șase țări membre NATO: Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia.
România și aliații săi au fost informați săptămâna aceasta despre decizia Statelor Unite de a redimensiona trupele americane din Europa. Printre forțele care nu vor mai efectua rotațiile se află și elemente destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu. Ministerul Apărării Naționale a transmis că această redimensionare este rezultatul noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie, și că NATO a consolidat prezența pe Flancul Estic, permițând astfel ajustarea posturii militare americane.
Comisia Europeană a reacționat la această decizie, subliniind că retragerea parțială a trupelor din România arată necesitatea ca blocul comunitar să-și crească cheltuielile de apărare. O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că "contăm pe Statele Unite ca pe un aliat solid în sprijinirea eforturilor noastre, dar acest lucru arată de asemenea necesitatea și determinarea noastră de a crește cheltuielile pentru apărare și pentru propria noastră securitate". Această poziție a fost confirmată și de ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, care a precizat că efectivele americane rămân neschimbate la alte baze din România, cum ar fi cele de la Deveselu și Câmpia Turzii.
Cu toate acestea, Pentagonul a asigurat că această reducere a forțelor nu reprezintă o retragere a angajamentului Statelor Unite față de NATO.
În concluzie, în ciuda retragerii parțiale, angajamentul militar american în regiune rămâne solid, iar România continuă să beneficieze de prezența aliaților săi pentru a contracara orice amenințare la adresa securității regionale.