Critici la adresa deciziei Pentagonului privind România
Decizia administrației Trump de a reduce numărul de militari americani staționați în România este o „greșeală teribilă”, afirmă Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA la București, conform unei declarații recente pentru publicația ucraineană Kyiv Post. Gitenstein a subliniat că această retragere va fi interpretată de Rusia ca un semn de slăbiciune din partea Statelor Unite, care va avea implicații nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune a Europei de Est. „Nu am nicio îndoială că rușii vor interpreta acest lucru ca un semn de slăbiciune și echivoc din partea Statelor Unite în ceea ce privește România. Aceasta este o greșeală teribilă”, a declarat Gitenstein.
Decizia Pentagonului de a ajusta forțele din România a fost descrisă ca o măsură necesară pentru a elibera resurse în regiunile Indo-Pacific. Cu toate acestea, Gitenstein a respins această justificare, argumentând că va fi percepută ca o retragere a SUA într-un moment de tensiune crescută pe flancul estic al NATO. „Așa vor interpreta ei situația, și așa o vor interpreta și rușii. Nu am nicio îndoială în privința asta”, a adăugat el.
Reacțiile din Congresul american au fost, de asemenea, critice. Roger Wicker, președintele Comisiei pentru servicii armate din Senat, și Mike Rogers, președintele Comisiei pentru servicii armate din Camera Reprezentanților, au emis o declarație comună în care își exprimă opoziția față de această decizie, subliniind că „subminează descurajarea și riscă să provoace noi agresiuni din partea Rusiei”. Gitenstein a accentuat că își exprimă acordul cu această evaluare, adăugând că evaluările acestor lideri politici sunt esențiale pentru a înțelege cum va fi văzută această decizie.
Pe de altă parte, Ministerul Apărării din România a afirmat că se aștepta la această reducere, caracterizând-o drept un efect al noilor priorități ale administrației americane. Deși brigada rotațională va pleca, aproximativ 1.000 de soldați americani vor rămâne la baza Deveselu, parte a sistemului de apărare NATO. Oficialii NATO au subliniat că această ajustare nu trebuie interpretată ca o reducere a angajamentului SUA sau al alianței, evidențiind că forțele americane din Europa rămân mai numeroase decât înainte de 2022.
Gitenstein a conchis că simbolismul acestei decizii trimite un mesaj greșit și va genera frică în rândul populației din România și din alte țări din Europa Centrală și de Est, care se întreabă ce urmează după această retragere.
Într-o altă reacție, Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, a declarat că decizia de retragere a trupelor a fost luată de Pentagon în absența președintelui Trump, ceea ce reprezintă o „mare primejdie”. Zuckerman a afirmat că anunțul privind retragerea a fost făcut în condiții incerte, fără ca liderii politici americani să fie prezenți la Washington, având în vedere că Donald Trump și Marco Rubio erau în vizite externe în Japonia și Coreea.
„Anunțul a fost făcut de Pentagon, nu de secretarul de stat Marco Rubio”, a explicat Zuckerman, care a subliniat că este esențial ca deciziile legate de apărare să fie luate de către președinte și secretarul de stat, nu de către funcționari din cadrul Pentagonului.
El a subliniat că astfel de acțiuni sunt periculoase, mai ales când vin din partea Pentagonului, și a încurajat o discuție între oficialii români și omologii lor americani pentru a clarifica situația. Zuckerman a tras atenția asupra unei posibile tendințe izolaționiste în cadrul unor cercuri din SUA, care ar putea influența negativ politica de apărare a țării.
În concluzie, reacțiile la această decizie sunt variate, iar impactul ei asupra securității României și a întregii regiuni rămâne de discutat.
Este clar că atât oficialii români, cât și cei americani trebuie să colaboreze pentru a asigura o stabilitate continuă în fața provocărilor externe.