Oameni cer dreptate la 10 ani de la Colectiv
Reprezentanţi ai mai multor organizaţii civice, dar şi simpli cetăţeni s-au strâns, joi seară, 30 octombrie, în Piaţa Universităţii din Bucureşti pentru a marca 10 ani de la incendiul din Clubul Colectiv. Potrivit unui comunicat emis de Asociaţia Colectiv GT, evenimentul a strâns câteva mii de participanţi care au cerut dreptate pentru victimele tragediei. "Nimeni nu e vinovat, dar 65 sunt morţi", este unul dintre mesajele principale afişate pe pancartele celor prezenţi.
Programul serii a inclus un marş care a pornit din Piaţa Universităţii şi s-a îndreptat spre clădirea fostului club Colectiv, locul unde, acum zece ani, un incendiu devastator a dus la pierderea a 65 de vieţi. Participanţii au purtat mesaje puternice care amintesc de tragedie, cum ar fi: "Neam ucis de nosocomiale", "Cerem dreptate pentru 65" şi "Au plecat la concert, nu au mai ajuns acasă".
Oamenii, revoltaţi de faptul că până în prezent nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acest incident, au adus un omagiu victimelor prin momente de reculegere. Conform surselor oficiale, incendiul din Colectiv a fost cauzat de neglijenţă şi de lipsa unor măsuri de siguranţă adecvate, iar multe dintre victimele care au supravieţuit au avut de suferit din cauza infecţiilor nosocomiale contractate în spitale.
Expertul în politici de sănătate, Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea din Bucureşti, a declarat că "tragedia de la Colectiv a evidenţiat gravele deficienţe ale sistemului sanitar românesc, care continuă să fie o problemă majoră şi astăzi". De asemenea, el a subliniat importanţa responsabilizării autorităţilor pentru a preveni astfel de incidente în viitor.
În timpul marşului, participanţii au fost însoţiţi de muzică de protest şi au strigat lozinci cerând responsabilitate şi justiţie. Multe dintre mesajele de pe pancarte subliniază faptul că, deşi au trecut zece ani, justiţia nu a fost realizată pentru victimele incendiului.
Comparativ cu alte ţări europene, România a întâmpinat dificultăţi în implementarea măsurilor de siguranţă în cluburi şi alte spaţii publice. De exemplu, în 2016, un incendiu similar în clubul Ghost Ship din Oakland, California, a dus la un proces care a tras la răspundere proprietarii şi autorităţile locale pentru neglijenţă. În România, însă, multe dintre cazurile de neglijenţă par să rămână nesancţionate.
Este important de menţionat că, în urma incendiului din 2015, au fost adoptate modificări legislative pentru a îmbunătăţi siguranţa în cluburi şi spaţii de agrement, dar aplicarea acestor reglementări a fost adesea criticată. Conform unui raport al Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Turismului din 2021, 32% dintre cluburile din România nu respectă standardele de siguranţă actuale.
De asemenea, o parte dintre participanţi au subliniat impactul pe care tragedia l-a avut asupra culturii tineretului din România, mulţi simţindu-se mai puţin în siguranţă în spaţiile publice. "Este un sentiment constant de nesiguranţă", a declarat Maria Ionescu, o tânără activistă. "Noi, generaţia tânără, suntem cei care trebuie să ne luptăm pentru drepturile noastre, pentru a ne asigura că astfel de tragedii nu se vor repeta".
Criticii guvernului au subliniat că, deşi autorităţile au promis reforme, progresele sunt lente şi insuficiente. "Este frustrant să vedem că, după zece ani, nu s-a făcut suficient pentru a aduce vinovaţii în faţa justiţiei", a declarat liderul unui ONG local. Aceasta evidenţiază o problemă mai largă în societatea românească, unde mulţi cetăţeni simt că dreptatea este inaccesibilă.
Pe parcursul marşului, au fost distribuite fluturaşe cu informaţii despre cazul Colectiv şi despre cum cetăţenii pot continua să ceară responsabilitate din partea autorităţilor. De asemenea, au fost adunate semnături pentru o petiţie care solicită deschiderea unui nou proces pentru victimele incendiului.
Concluzionând, marşul de ieri seară nu a fost doar o comemorare a victimelor, ci şi un apel ferm pentru responsabilitate din partea autorităţilor române.
Cu toate că au trecut zece ani, dorinţa de justiţie rămâne puternică în rândul celor afectaţi, care continuă să ceară recunoaşterea suferinţei lor şi a dreptului la un sistem de sănătate mai sigur.