Decizia Pentagonului și reacția Congresului SUA
Decizia pentagonului reprezintă subiectul principal al acestui articol. Dan Luca, expert în comunicare strategică și politici europene, stabilit de aproape 20 de ani la Bruxelles, consideră că decizia anunțată de oficialii americani potrivit anunțului de miercuri al Ministerului Apărării Naționale, trebuie analizată în contextul recent al consolidării capacităților de apărare ale Uniunii Europene.
Ministerul Apărării Naționale transmis joi că a fost informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA. Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu.
„Această decizie nu surprinde, însă trebuie analizată în contextul mai larg al autonomiei strategice europene și al consolidării capacităților de apărare ale Uniunii Europene. De-a lungul timpului, Uniunea a adoptat o abordare complexă în domeniul apărării, echilibrând cooperarea cu NATO cu dezvoltarea unor capacități proprii, iar astăzi direcția strategică devine tot mai clară”, a declarat Dan Luca, pentru Mediafax.
Potrivit expertului în comunicare strategică și politici europene, în acest context, decizia recentă a Comisiei Europene de a aloca României suma de 16,68 miliarde de euro prin intermediul instrumentului financiar Acțiunea pentru securitatea Europei (SAFE) este cu atât mai relevantă, fiind a doua cea mai mare finanțare acordată unui stat membru, după Polonia.
„Această alocare reprezintă o oportunitate strategică pentru România, care poate deveni un actor regional semnificativ dacă reușește să atragă investiții și să își definească clar rolul în economia europeană. În lumina contextului actual de securitate, este esențial ca dezvoltarea industriei naționale de apărare — de la fabrici de muniție și drone, până la tehnologii militare avansate — să fie tratată ca o prioritate națională, consolidând astfel atât autonomia strategică a României, cât și contribuția sa la securitatea Europei”, a conchis Dan Luca.
Potrivit unei informări a MApN din primăvară, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Pe 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA.
”Senatorul american Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Senatului, și reprezentantul Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților, au emis următoarea declarație în care își exprimă îngrijorarea cu privire la anunțul Pentagonului privind întreruperea brigăzii americane rotative din România, care pare necoordonată și direct în contradicție cu strategia președintelui:
”Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotativă în România și procesului Pentagonului pentru revizuirea continuă a posturii forțelor sale, care ar putea duce la retrageri suplimentare ale forțelor americane din Europa de Est.
Pe 19 martie, am declarat că nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros, coordonare cu comandanții combatanți și cu Statul Major Întrunit și colaborare cu Congresul.
Din păcate, se pare că acesta este exact ceea ce se încearcă. În urmă cu două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane din Europa, ci „ar putea să se mute puțin”. Președintele are dreptate când spune că postura forțelor SUA în Europa trebuie actualizată, pe măsură ce NATO își asumă sarcini suplimentare, iar natura războiului se schimbă. Însă această actualizare trebuie coordonată pe scară largă atât în cadrul guvernului SUA, cât și cu NATO.
România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele SUA și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB. Aceste investiții, alături de contribuțiile lor la apărarea estică a NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. În special, din 2016, România a găzduit un detașament american de apărare antirachetă Aegis Ashore, acceptând riscuri politice, militare și economice substanțiale pentru sistemele de teren concepute în principal pentru apărarea aliaților NATO, mai degrabă decât pentru propriul teritoriu.
Datorită conducerii președintelui Trump, aliații noștri europeni au fost de acord să își asume niveluri istorice ale poverii apărării colective. Cu toate acestea, reînarmarea europeană va necesita timp. Retragerea prematură a forțelor SUA de pe flancul estic al NATO, și tocmai... săptămâni după ce dronele rusești au violat spațiul aerian românesc, subminează descurajarea și riscă să invite la o nouă agresiune rusă.
Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Rusiei, chiar în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să demonstreze hotărârea noastră împotriva agresiunii rusești. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și direct în contradicție cu strategia președintelui.
Este îngrijorător faptul că Congresul nu a fost consultat în prealabil pentru această decizie, în special având în vedere sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o postură robustă a SUA în Europa, exprimat atât în versiunile Camerei Reprezentanților, cât și în cele ale Senatului, ale Legii de autorizare a apărării naționale pentru anul fiscal 2026. Legislația clarifică, de asemenea, intenția Congresului ca nicio modificare a posturii SUA în Europa să nu fie făcută în absența unui proces amănunțit de revizuire.
Solicităm clarificări din partea Pentagonului cu privire la modul în care intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra posturii de descurajare și apărare a NATO și dacă s-au coordonat cu aliații pentru a minimiza aceste consecințe. De asemenea, vom solicita asigurări că, așa cum a spus anterior președintele, „Cele două brigăzi blindate din Polonia rămân pe loc și Statele Unite continuă să mențină o prezență rotativă persistentă în Polonia, statele baltice și România.” - arată un comunicat de ultimă oră.
Revenim cu informații.
Fiți la curent cu ultimele noutăți.
Urmăriți DCNews și pe Google News.