Supravegherea națională în alegerile recente
Mandate securitate reprezintă subiectul principal al acestui articol. Indiferent câți Președinți ai României am avea, indiferent câte epoci am traversa, indiferent cine este în fruntea Parlamentului care are un rol esențial de control, indiferent cine este la șefia serviciilor speciale, care este numele Procurorului General, cine este în fruntea parchetelor specializate sau „capul” Curții Supreme de Justiție din România, în România, unele lucruri par să nu se schimbe niciodată.
2843 mandate de securitate națională au fost emise la București din ziua primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în care finaliștii din primul tur de scrutin au fost Călin Georgescu și Elena Lasconi, și până în ziua trimiterii în judecată a dosarului în care, potrivit Parchetului General, s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională a statului român.
Zeci de mii de români au fost urmăriți pas cu pas și li s-au restrâns drepturile și libertăți fundamentale prin cea mai intruzivă metodă de supraveghere. La nivelul ultimilor 3 ani, cifrele date de ÎCCJ sunt și mai înfiorătoare: 8603 mandate de supraveghere au fost emise de judecătorii specializați ai ÎCCJ pe vremea fostei șefe a Curții Supreme – Corina Corbu, ultimii 2 ani de mandat al lui Klaus Iohannis, interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni și începutul mandatului de președinte al României al lui Nicușor Dan.
Totul s-a petrecut la cererea structurilor de informații, a trecut prin Procurorul General al României și a fost aprobat „ca primarul” de Curtea Supremă de Justiție din România. Nicio solicitare nu a fost respinsă nici de Parchet, nici de judecătorii ÎCCJ. Spre deosebire de America, în România, filtrul care ar trebui să protejeze drepturile și libertățile oamenilor nu există.
„România are nevoie de 20 de ani ca să învețe democrația”, mărturisea în anii post revoluționari Silviu Brucan, într-o replică care a revoltat pe moment, dar avea să dăinuie timpurile. După aproape 36 de ani de la Revoluție, România pare a nu scăpa totuși de reflexul totalitar al supravegherii „în numele securității naționale” a populației pe motiv că… așa este mai bine.
Date puse la dispoziția Gândul de către Parchetul General și Curtea Supremă de Justiție, în baza legii 544/2001, privind liberul acces la informațiile publice arată că din ziua alegerilor prezidențiale „cu surprize” – din data de 24 noiembrie 2024, și până pe 16 septembrie 2025, ziua trimiterii în judecată a dosarului „Georgescu” în care s-ar fi pus în pericol ordinea constituțională a statului român – statul român a pus în executare nu mai puțin de 2843 mandate de securitate națională.
Parchetul General comunică oficial că numărul total de cereri de emitere de mandate de siguranță națională este același cu numărul total al cererilor trimise de el Președintelui ÎCCJ. Adică 2843. Ca atare, sunt zero respingeri, filtrul procurorului general al României nu există. A semnat tot ce i-a venit pe masă și a trimis ÎCCJ.
Cea mai intruzivă metodă de supraveghere – MSN-ul – prin care se pot restrânge, potrivit legii 51/1991, drepturi și libertăți fundamentale – inițial, fără știința oamenilor urmăriți – înseamnă – la propriu – urmărirea pas cu pas a vieții unei persoane.
Și asta pentru că, de la momentul emiterii mandatului, respectiva persoană este încadrată legal ca potențial pericol adresat securității naționale a statului român. Cantitatea de informație – inclusiv din zona privată – strânsă de instituțiile statului român prin 2843 de mandate este uriașă, volumul este enorm. Cu un minimum de 20 de persoane fizice pe un mandat, calculul duce la peste 55.000 de persoane vizate. Iar – ca de obicei – rezultanta, adică dosarele pe infracțiunile ce țin de siguranță națională, instrumentate de parchetul specializat (DIICOT) sunt destul de puține sau, în anumiți ani, acestea chiar lipsesc.
Însă în ceea ce privește numărul persoanelor vizate de miile de MSN – în România totul continuă să fie un mister. Spre exemplu, dosarul inițial Microsoft, instrumentat în trecut de DNA – a avut doar prin 1 (un) mandat de securitate națională (MSN) urmărite non stop peste 200 de persoane, au relatat surse judiciare. 20 de persoane per mandat – este un minimum extrem.
Întrebate de numărul real al persoanelor vizate de cele mai dure măsuri de supraveghere, instituțiile din România dau din colț în colț. Parchetul General a transmis că aceste date „nu au caracter public”, iar Curtea Supremă de Justiție recunoaște în răspunsul oficial că nu știe numărul oamenilor, pentru că „nu deține o statistică” în acest sens.
Numai că cel mai înalt for al Justiției din România – care are ca rol înfăptuirea actului de Justiție, tragerea la răspundere în fața legii și trebuie să fie gardianul drepturilor și libertăților tuturor românilor, oferă și un alt răspuns oficial cutremurător.
În ultimii 3 ani în România – Curtea Supremă de Justiție – a admis la cererea structurilor de securitate națională, prin Parchetul General – nu mai puțin de 8603 de mandate de securitate națională. Iar „filtrul” legal al judecătorilor supremi specializați a fost zero. „0 solicitări respinse” de ÎCCJ în ultimii 3 ani.
Din cele 8603 de MSN, transmite ÎCCJ, 2872 au fost solicitările inițiale – la care s-au mai adăugat 1857 de prelungiri, 3115 de completări și doar 759 de încetări. În ultimul an, pe perioada alegerilor prezidențiale din 2024, anulării prezidențialelor de către CCR și reluării alegerilor prezidențiale din acest an – Curtea Supremă de Justiție susține că a emis doar 2709 de mandate de securitate națională. Și, din nou, filtrul judecătorilor nu a existat: au fost „0 solicitări respinse”.
Iar în ultimii 2 ani ai mandatului fostului președinte Klaus Iohannis – ianuarie 2023 – 23 noiembrie 2024 – România a emis 5894 de mandate de securitate națională cu „0 solicitări respinse” de ÎCCJ.
Spre deosebire de România, în Statele Unite ale Americii, toate aceste date – pentru că țin de drepturile și libertățile persoanelor și de filtrul instanței – sunt publice și ușor accesibile. În Statele Unite, există filtru al judecătorilor în instanța FISA și poți accesa de la un click distanță inclusiv dosarele și rapoartele care sunt pe rolul instanțelor.
Prin comparație, în America, cu o populație de 18 ori mai mare decât a României și cu un angrenaj de securitate național complex, au fost emise în 2024 de 8 ori mai puține mandate de supraveghere pe motiv de securitate națională de către instanța FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act) decât la București.
În America, Justiția – “gardianul” libertăților își face treaba.
Judecătorii specializați au trimis structurile de forță să-și modifice solicitările, chiar au respins părți din ele, în România acest filtru esențial nu există deloc.