Consultări esențiale pentru viitorul salariului minim
România se pregătește pentru o săptămână decisivă privind salariul minim pe economie, în contextul tensiunilor sociale și al măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan. Premierul a convocat sindicatele, patronatele și reprezentanții mediului de afaceri la o rundă de consultări care va avea loc miercuri, la Palatul Victoria. Întâlnirea are loc chiar în ziua în care mii de angajați din sectoare-cheie sunt așteptați să iasă din nou în stradă, nemulțumiți de măsurile fiscale și de înghețarea veniturilor.
Bolojan: „Salariul minim ar trebui să rămână la același nivel”
Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că în cadrul coaliției de guvernare s-a discutat menținerea salariului minim la nivelul actual și a explicat motivele economice care stau la baza acestei decizii. Bolojan a avertizat că o creștere a salariului minim ar putea pune presiune pe micii angajatori și pe companiile din județele mai puțin dezvoltate, în contextul unei economii deja afectate de scăderea productivității. „Salariul minim, sigur, e un element de discuţie în această perioadă şi săptămâna viitoare, miercuri, am convocat Consiliul Tripartit pentru a discuta cu sindicatele şi patronatele acest aspect. Aşa cum ştiţi, anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. Or, în condiţiile în care anumite salarii, în sectorul public sau în sectorul privat, sunt calculate pe baza salariului minim, orice mutare a salariului minim are nişte efecte care se bat cap în cap cu plafonarea”, a spus premierul, la Antena3 CNN.
El a menţionat că presiunile suplimentare legate de creşterea salariului minim ar putea crea probleme anumitor tipuri de afaceri, în condiţiile în care în economie există deja un efect contracţionist. „Companiile au spaţii mai mici de mişcare şi orice presiune suplimentară legată de creşterea salariului minim, care nu se bazează pe elemente de productivitate şi de aspecte care ţin de sustenabilitatea unor afaceri, creează probleme unor tipuri de afaceri, în anumite zone ale ţării. Gândiţi-vă că creşterea salariului minim în IT nu are niciun efect. Sau în zona de construcţii, pentru că acolo salariile sunt mult mai mari. Dar la o fabrică de pantofi, dintr-un judeţ mic din România, într-o zonă mai îndepărtată, unde acel cost al salarizării e un element foarte important de care depinde viabilitatea acelei afaceri cu 50 de angajaţi, 100 de angajaţi, o mutare a salariului minim, care nu este acoperită de o realitate economică, închide fabrica respectivă. Avem zeci de exemple de genul acesta”, a menţionat Bolojan.
El a mai precizat că partidele din coaliţie au căzut de acord asupra acestor aspecte. De asemenea, în urma discuţiilor cu economiştii, a reieşit că spaţiul pentru creşterea salariului minim nu este foarte mare, a adăugat premierul. „Am discutat aceste aspecte în coaliţie şi de comun acord, subliniez, am căzut cu toţii: hai să încercăm să ţinem salariul minim la acelaşi nivel. Dacă salariile sunt plafonate, hai să mergem în aceeaşi logică, pentru că nu mai avem foarte mult spaţiu de mişcare. (…) Trebuie să vedem şi să discutăm pe cinstite cu patronatele, cu sindicatele şi să avem toate analizele, ca să vedem – există o posibilitate de o creştere minimă a salariului minim sau nu? În ceea ce priveşte o decizie care se bazează pe nişte componente economice, personal, consultându-mă cu mai mulţi economişti, mi s-a spus cât se poate de clar: spaţiul de creştere nu este foarte mare”, a arătat premierul.
Grindeanu avertizează: riscăm sancțiuni europene dacă nu crește salariul minim
De cealaltă parte, președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis un avertisment clar - România riscă să intre în procedură de infringement dacă nu majorează salariul minim, conform directivei europene privind salariile minime adecvate. „Să ştiţi că e un angajament european pe care România l-a luat. Am vorbit inclusiv cu Roxana Mânzat, comisarul european, vicepreşedinta Comisiei. Am rugat-o să prezinte un material prin care să luăm deciziile cele mai bune în România, fiindcă riscăm altfel să intrăm într-o zonă de infringement dacă nu vom face această creştere a salariului minim, pe care eu cred că e nevoie să o facem în România”, a spus liderul interimar al PSD.
Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia că îngheţarea salariului minim în 2026 ar fi o încălcare gravă a legislaţiei naţionale şi europene şi avertizează că România riscă procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Sindicaliştii susţin că acest lucru ar duce la o scădere reală a puterii de cumpărare, sub nivelul din 2024, afectând grav nivelul de trai al celor mai vulnerabili salariaţi, transmite News.ro.
Potrivit BNS, formula legală de calcul a salariului minim (Legea 283/2024 şi HG 35/2025) este una corectă, transparentă, agreată de toate părţile – Guvern, patronate şi sindicate – şi aliniată Directivei Europene 2022/2041 şi Convenţiei OIM nr. 131/1970, iar aplicarea ei ar duce la o creştere a salariului minim la 4.325 lei în 2026. „În ciuda acestui cadru legal clar, liderii politici ai coaliţiei guvernamentale se pronunţă public împotriva majorării, în timp ce inflaţia rămâne ridicată (≈10% în 2025), puterea de cumpărare a salariaţilor cu venituri mici este tot mai redusă şi peste 1,8 milioane de angajaţi trăiesc deja la limita subzistenţei”, afirmă sindicaliştii BNS.
Aceştia mai susţin că îngheţarea salariului minim în 2026 ar duce la o scădere reală a puterii de cumpărare, sub nivelul din 2024, afectând grav nivelul de trai al celor mai vulnerabili salariaţi. Sursa citată menţionează că în 2024 doar 46% din valoarea adăugată din economie a mers către salariaţi – cu 8 puncte procentuale sub media UE –, în timp ce firmele au transferat integral creşterile de taxe şi TVA în preţurile finale. „Pentru prima dată după 1989, formula de calcul a salariului minim este una predictibilă şi transparentă, tocmai pentru a elimina manipularea politică a acestui instrument. Refuzul de a o aplica ar demonstra doar dorinţa guvernanţilor de a menţine controlul politic asupra veniturilor celor mai vulnerabili”, mai afirmă liderii sindicali ai BNS.
Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat, luni, că Roxana Mânzatu, comisar european, a atenţioant că este posibil ca România să intre „într-o zonă de infringement” dacă nu majorează salariul minim în 2026. „Inclusiv azi dimineaţă am avut o discuţie cu premierul Bolojan, au intervenit câteva modificări. Doamna comisar Roxana Mînzatu ne-a informat că e posibil să intrăm într-o zonă de infringement, dacă nu facem această majorare. Ştiu că peste două zile e acel Consiliu Tripartit. Am cerut, şi prim-ministrul a fost de acord, i-am spus azi dimineaţă că mi-aş dori să se vină cu un calcul de la Ministerul Muncii şi de la Ministerul Finanţelor legat de impactul pe care l-ar avea asupra bugetului, dacă există un asemenea impact şi care ar fi efectul nemăririi salariului minim şi care ar fi efectul unui infringement. Şi lucrurile acestea vor fi prezentate de prim-ministru”, a declarat Sorin Grindeanu, la Parlament.
Blocul Național Sindical (BNS) a transmis, joi, că refuzul premierului Ilie Bolojan de a majora salariul minim în 2026 ar putea avea efecte negative asupra economiei și ar lovi în peste 1,8 milioane de angajați, încălcând, potrivit sindicaliștilor, obligațiile europene privind asigurarea unui nivel minim adecvat al veniturilor. Blocul Național Sindical (BNS) a solictat Guvernului să respecte obligația legală de majorare a salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2026, subliniind că neaplicarea acestei măsuri ar încălca legislația europeană și ar contribui la creșterea sărăciei în rândul populației. „Ne punem întrebarea de unde izvorăște atât de multă ostilitate în discursurile publice ale politicienilor prin care anunță că se împotrivesc protejării nivelului de trai al populației aflată la limita subzistenței – care este îndreptățită legal la majorarea salariului minim”, se arată în comunicat.
Într-un comunicat, BNS critică tonul public al politicienilor care se opun majorării salariului minim, arătând că acesta poate fi perceput ca ostil față de protejarea nivelului de trai al cetățenilor vulnerabili. Sindicaliștii subliniază că, deși salariul minim a fost majorat în ianuarie 2025 cu 9,45%, creșterea productivității muncii a fost estimată la 9,9%, iar inflația pentru primele nouă luni ale anului a ajuns la 8,45%. În aceste condiții, blocarea salariului minim în 2026 ar pune presiune suplimentară asupra veniturilor angajaților, consideră BNS.
Organizația avertizează că, dacă Guvernul își menține intenția de a nu majora salariul minim, puterea de cumpărare a acestuia va scădea semnificativ în termeni reali. „Practic, puterea de cumpărare a salariului minim la sfârșitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024”, se arată în comunicat. Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că sindicaliștii vor organiza miercuri proteste în ziua întâlnirii premierului Ilie Bolojan cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor, pe tema majorării salariului minim.
Hossu a criticat intenția de a îngheța salariul minim, afirmând că măsura ar fi o „pedeapsă” pentru cetățeni, fără a-i face responsabili de deficitul bugetar al României.