Consultări critice la Palatul Victoria
România se pregătește pentru o săptămână tensionată, cu o miză majoră pentru milioane de angajați. Guvernul condus de Ilie Bolojan urmează să decidă dacă va menține salariul minim la nivelul actual sau va ceda presiunilor venite din partea sindicatelor și a partenerilor europeni. În timp ce premierul invocă argumente economice pentru a justifica înghețarea acestuia, liderii social-democrați avertizează că o asemenea decizie ar putea aduce României sancțiuni din partea Uniunii Europene. Miercuri, 29 octombrie, la Palatul Victoria, va avea loc o rundă decisivă de consultări între Guvern, sindicate și patronate. Întâlnirea coincide cu protestele anunțate în mai multe orașe ale țării, acolo unde angajații din sectoare-cheie reclamă înghețarea veniturilor și efectele măsurilor de austeritate.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent, într-un interviu la Antena 3 CNN, că în cadrul coaliției de guvernare s-a conturat un acord de principiu pentru menținerea salariului minim la valoarea actuală, de 4.050 de lei brut. Argumentul principal: economia României nu ar avea, în acest moment, spațiu real pentru o creștere. „Salariul minim, sigur, e un element de discuţie în această perioadă şi săptămâna viitoare, miercuri, am convocat Consiliul Tripartit pentru a discuta cu sindicatele şi patronatele acest aspect. Aşa cum ştiţi, anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. Or, în condiţiile în care anumite salarii, în sectorul public sau în sectorul privat, sunt calculate pe baza salariului minim, orice mutare a salariului minim are nişte efecte care se bat cap în cap cu plafonarea”, a explicat premierul.
Șeful Executivului avertizează că o eventuală creștere a salariului minim ar putea destabiliza micile afaceri, mai ales în județele mai puțin dezvoltate. „Companiile au spaţii mai mici de mişcare şi orice presiune suplimentară legată de creşterea salariului minim, care nu se bazează pe elemente de productivitate şi de aspecte care ţin de sustenabilitatea unor afaceri, creează probleme unor tipuri de afaceri, în anumite zone ale ţării. Gândiţi-vă că în IT sau în construcţii o astfel de măsură nu are niciun efect, dar la o fabrică de pantofi dintr-un judeţ mic, o creştere a salariului minim poate închide afacerea. Avem zeci de exemple de genul acesta”, a declarat Bolojan.
Premierul susține că toate partidele din coaliție au căzut de acord asupra acestei poziții, după discuții cu economiști care au confirmat lipsa spațiului bugetar pentru o creștere consistentă. „Am discutat aceste aspecte în coaliţie şi de comun acord am căzut cu toţii: hai să încercăm să ţinem salariul minim la acelaşi nivel. Dacă salariile sunt plafonate, să mergem în aceeaşi logică, pentru că nu mai avem foarte mult spaţiu de mişcare. Trebuie să discutăm pe cinstite cu patronatele şi sindicatele, ca să vedem dacă există posibilitatea unei creşteri minime sau nu. Consultându-mă cu economiştii, mi s-a spus clar: spaţiul de creştere nu este foarte mare”, a adăugat premierul.
În timp ce Guvernul invocă prudența fiscală, social-democrații atrag atenția asupra obligațiilor europene. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a avertizat că România riscă sancțiuni dacă nu majorează salariul minim, așa cum prevede directiva europeană privind veniturile minime adecvate. „Să ştiţi că e un angajament european pe care România l-a luat. Am vorbit inclusiv cu Roxana Mînzatu, comisarul european, vicepreşedinta Comisiei. Am rugat-o să prezinte un material prin care să luăm deciziile cele mai bune în România, fiindcă riscăm altfel să intrăm într-o zonă de infringement dacă nu vom face această creştere a salariului minim, pe care eu cred că e nevoie să o facem în România”, a declarat Grindeanu.
Premierul Bolojan a recunoscut că România a transpus în legislația națională o directivă europeană care prevede actualizarea periodică a salariului minim, însă a precizat că aplicarea acesteia poate fi ajustată. „România a transpus o directivă europeană care permite indexarea unui salariu minim la doi ani. În România am transpus că se face anual, după anumiți indicatori. Dacă am modifica legislația în acord cu directiva europeană, am respecta directiva”, a explicat el.
În același interviu, Ilie Bolojan a anunțat că taxele și impozitele nu vor fi majorate, dar a subliniat că Executivul va continua să reducă cheltuielile și să combată evaziunea fiscală. „Acele măsuri au fost adoptate în pachetul al doilea, dar trebuie să ne reducem în continuare cheltuielile. Nu ne mai permitem alte creșteri de taxe și impozite, trebuie să lucrăm la încasarea veniturilor și să ducem mai mulți oameni în economie”, a afirmat premierul. El a criticat dur și conducerile unor companii de stat, despre care a spus că beneficiază de „contracte blindate”, indiferent de performanță. „Pachetul care plafonează indemnizațiile abia acum a intrat în vigoare și are efecte doar pentru viitor. Toate conducerile astea se bazează pe contracte care sunt blindat încheiate. Nu e problemă că cineva câștigă bine într-o companie, ci dacă face ceva ca să justifice acei bani”, a spus Bolojan.
Premierul a precizat că nu va aproba bugete ale companiilor cu pierderi, fără planuri clare de restructurare. „Dacă au pierderi ani de ani e anormal să existe stabilitate la conducerea acelor companii și bonusuri de performanță. Ministrul de resort trebuie să ceară un plan de reducere, iar Ministerul de Finanțe nu avizează bugetele până nu-l vede.
Orice economie făcută acolo înseamnă bani economisiți de stat”, a conchis șeful Guvernului.