Trump și strategia anti-droguri
Trump: necesară reprezintă subiectul principal al acestui articol. Armata SUA și-a intensificat prezența în Caraibe, inclusiv prin desfășurarea de distrugătoare cu rachete ghidate, avioane de vânătoare F-35, un submarin nuclear și mii de soldați. „Ei bine, nu cred că vom cere neapărat o declarație de război. Cred că vom ucide pur și simplu oamenii care introduc droguri în țara noastră. Ok? Îi vom ucide”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă.
Statele Unite au efectuat o serie de atacuri împotriva navelor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Oceanul Pacific de la începutul lunii septembrie, ucigând aproape 40 de persoane. Deși Pentagonul a furnizat puține informații, acesta a declarat că unele dintre aceste atacuri au vizat nave aflate în apropierea Venezuelei, potrivit Reuters.
„Acum (drogurile) intră pe uscat… știți, uscatul va fi următorul”, a adăugat Trump, repetând comentariile pe care le-a făcut în ultimele săptămâni. Președintele venezuelean Nicolas Maduro, vorbind joi la un eveniment live în Caracas, a avertizat că, dacă SUA ar interveni vreodată în țară, „clasa muncitoare s-ar ridica și s-ar declara o grevă generală insurecțională în stradă până la recâștigarea puterii”, adăugând că „milioane de bărbați și femei înarmați cu puști ar mărșălui prin toată țara”.
Așezat lângă Trump la același eveniment joi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a apărat decizia de a repatria cei doi supraviețuitori, comparând-o cu practicile de pe câmpul de luptă din timpul războaielor din Irak și Afganistan. „În acele conflicte, am capturat mii de persoane pe câmpul de luptă și am predat 99% dintre ele autorităților țării gazdă”, a spus Hegseth. „Ne-a plăcut întotdeauna rezultatul? Nu întotdeauna. Dar era standardul, și același lucru se aplică și aici.”
Donald Trump a declarat că administrația sa va continua să atace cartelurile de droguri și a afirmat că nu intenționează să solicite o declarație formală de război din partea Congresului, afirmând în același timp că „vom ucide pur și simplu” persoanele suspectate că introduc droguri în SUA. Declarațiile liderului de la Washington vin pe fondul unor atacuri navale controversate ale armatei americane, pentru că, în timp ce administraţia Trump anunţă o victorie împotriva „narco-traficanţilor”, criticii pun sub semnul întrebării legalitatea unor astfel de acţiuni.
Președintele Donald Trump a reconfirmat intenţia de a continua operațiunile militare împotriva presupuselor rețele de trafic de droguri „atât pe mare, cât și pe uscat”, precizând, totodată, că nu va cere o declarație formală de război din partea Congresului. În cadrul conferinţei de presă susţinute joi, 23 octombrie, el le-a spus jurnaliştilor că intenționează să anunțe Congresul asupra acestor planuri, dar că va continua oricum aplicarea acestor măsuri, chiar şi în lipsa unei declaraţii formale de război din partea acestuia, aşa cum prevede legea americană.
„Cred că vom ucide, pur și simplu, oamenii care introduc droguri în țara noastră… Vor fi, cum ar veni, morți”, le-a spus el jurnaliştilor, potrivit People. Afirmațiile vin pe fondul unei campanii militare americane care, potrivit relatărilor apărute în presă, a inclus mai multe atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate că transportau droguri, acțiuni care s-ar fi soldat, până în prezent, cu zeci de morți. Deşi administraţia Trump susține că astfel s-a redus semnificativ traficul maritim de stupefiante către SUA, metodele folosite au stârnit îngrijorări la nivel internațional.
Vă reamintim faptul că, până în acest moment, armata SUA a lansat nouă atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate că transportau droguri, în urma cărora au fost ucise cel puțin 37 de persoane. „Uscatul va fi următorul. Și s-ar putea să mergem la Senat, s-ar putea să mergem la Congres și să le spunem despre asta, dar nu-mi imaginez că ar avea vreo problemă cu asta. De fapt, cred că, în timp ce suntem aici, dacă mergi la Congres și le spui despre asta, ce vor face? Vor spune: «Nu vrem să oprim afluxul de droguri»”, a mai afirmat Donald Trump.
Controversele s-au acutizat după relatările potrivit cărora un pescar columbian, Alejandro Carranza, a fost ucis într-unul din atacuri, deși familia şi autorităţile columbiene susţin că barca sa era în derivă şi avea semnalul de urgenţă pornit. Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a catalogat incidentul drept „o crimă” şi a pus sub semnul întrebării legitimitatea ţintei atacului, solicitând explicații din partea Washingtonului, iar familia victimei și alţi martori afirmă, la rândul lor, că bărbatul nu avea legături cu traficul de stupefiante.
În acest context, unele instituţii de presă şi experți juridici atrag atenția că Donald Trump acţionează în afara legii, deoarece Constituția SUA acordă Congresului puterea exclusivă de a declara război și că decizii unilaterale de a autoriza lovituri letale peste hotare ridică probleme de legalitate şi de drept internațional. La finalul declarațiilor sale privind inițierea atacurilor terestre asupra membrilor suspectați ai cartelului, Trump a spus că se va adresa Congresului și „le va spune ce vom face”, iar legislatorii „probabil vor aprecia acest lucru, cu excepția lunaticilor radicali de stânga”.
Întrebat direct dacă va solicita o declarație formală de război din partea Congresului, Donald Trump a răspuns: „Nu voi solicita neapărat o declarație de război. Cred că vom ucide pur și simplu oamenii care introduc droguri în țara noastră. Bine? Îi vom ucide, știi, vor fi, cum ar veni, morți”. În plus, există semne de întrebare şi în ceea ce priveşte persoanele vizate după ce, în mai multe cazuri semnalate de presa americană, administrația Trump nu a prezentat dovezi publice concludente că victimele erau implicate în traficul de droguri. Potrivit unor investigații jurnalistice și rapoarte, Departamentul de Justiție ar fi întocmit o notă clasificată prin care încearcă să ofere o justificare juridică pentru utilizarea forței letale împotriva anumitor structuri ale cartelurilor, invocând prezența unei „amenințări iminente” pentru cetățenii americani.
De partea cealaltă, însă, criticii susțin că o opinie clasificată nu înlocuiește controlul democratic și transparența necesare atunci când sunt vizate acțiuni letale extrateritoriale.